La începutul sec. al XIX-lea, întâlnim printre școlile, sau mai bine zis încercările de școlarizare existente în Plasa Teaca - din care făcea parte și localitatea Fărăgău - încercări deosebit de semnificative pentru felul în care decurgea procesul de învățământ și despre cum înțelegeau oamenii rostul școlii în acele vremuri: “la Fărăgău... casa diacului este mică și sunt mulți în casă. Un an, copiii s-au adunat la casa popii, care nu-i mai sufere. Și așa nu mai este nici școală.”
În anul 1833, Școala Gimnazială Fărăgău va beneficia de prima clădire construită cu destinație de școală, prin grija și bunăvoința fruntașilor satului și a preotului Toader Popu, astfel că, începând cu acel an, începe activitatea, timid, școala din Fărăgău.
Pentru aceasta stă mărturie documentul descoperit la Arhivele Naționale de către părintele Pâscan Dorinel Vasile, document ce conține evidența contribuțiilor și a cheltuielilor legate de construirea primei școli la Fărăgău.
În anul 1853, în noua școală de lemn, învățător era Man Octavian, pentru un număr de aproximativ 65 copii, așa cum reiese din lucrarea “Din istoria școlii mureșene”, a autorului Aurel Holircă, (pag. 280).
La 1900 găsim mărturisirea lui “tetea Dumitru” (într-un pergament descoperit de părintele Mălinaș Hadrian, în Biserica Ortodoxă din Fărăgău, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare), învățător venit în Fărăgău la 1872 și care zicea că la momentul venirii sale, puțină lume știa “carte românească”, iar după mai bine de 25 de ani, “doar unii bătrâni” nu știau să scrie românește.
În anii 1944-1945, învățător era Căliman Aurel, iar școala funcționa în curtea bisericii.
După 1948, învățători au fost Goicia, Lupu și Georgică Leon, iar averea școlii era compusă din grădina din spatele casei parohiale și 24 iugăre de pământ arabil și fâneață, aflat în grija învățătorului.
În 1989, în școala din Fărăgău se organiza învățământul general de 8 ani, cu aproximativ 200 elevi, 9 cadre didactice, director fiind dl. prof. Oprea Virgil.
Astăzi, în Școala Gimnazială Fărăgău și în structurile arondate, sunt înscriși aproape 300 de copii în 18 formațiuni de studiu, care învață în limbile română, maghiară și rromani.
Localul Școlii Gimnaziale Fărăgău se află în centrul Localității Fărăgău, în continuarea aripii corpului de clădire în care funcționează și Căminul Cultural Fărăgău.
Clădirea actuală a școlii, în forma literei L, a fost ridicată în anul 1962, din cărămidă (director fiind dl. Boaru Florea) și completată în anii 1972-1973 cu trei săli de clasă și o sală profesorală.
Începând cu anul 1999 s-a realizat trecerea de la încălzirea cu lemne și sobe de teracotă la gaze naturale și convectoare, director în acea vreme fiind dna prof. Popovici Maria Margareta.
În anul 2012 s-a realizat mutarea în interiorul școlii a GPN Fărăgău. Tot atunci, s-au realizat lucrări de amenajare a toaletelor de interior și de alimentare cu apă curentă, perioadă în care directori au fost d-na prof. Moldovan Ana și dl. Prof. Ormenișan Augustin.
Între ani 2019-2023, școala din Fărăgău intră într-un amplu proces de reabilitare printr-un proiect al Primăriei Fărăgău, în urma căruia sunt modernizate toate sălile de clasă și se introduce încălzirea cu ajutorul unei centrale termice pe gaz.
În 2022, ca urmare a câștigării de noi finanțări pentru proiectele depuse cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Fărăgău, am reușit instalarea în toate sălile de clasă a unor table inteligente, routere pentru INTERNET și tablete pentru toți elevii, iar pentru profesori, laptop-uri.
În prezent suntem în curs de semnare a contractului de finanțare pentru un alt proiect, de data aceasta prin PNRR, privind dotarea cu mobilier școlar nou și digitalizarea sălilor de grupă, unde învață aproape 100 preșcolari.
Totodată, la începutul anului școlar am primit din partea Ministerului Educației, prin intermediul ISJ Mureș, un microbuz școlar nou.
Pe lângă toate acestea, școala noastră s-a afirmat mereu prin calitatea actului instructiv-educativ, prin preocuparea pentru performanță și satisfacerea nevoilor comunității locale.
În ciuda dificultăților cărora școlile de la sate trebuie să le facă față, ne străduim să dăm copiilor din mediul rural lumina învățăturii de carte și să punem temelia educației morale de care au atâta nevoie în lumea de azi, dar mai ales în lumea viitorului.
“Veșnicia s-a născut la sat” - conștienți de adevărul cuprins în aceste cuvinte simple, noi, dascălii din mediul rural, am încercat să fim întotdeauna păstrători ai tradițiilor locale și ai obiceiurilor populare și părtași la modernizarea învățământului românesc.
Dascălii de ieri și de azi au avut și au datoria primordială de a lumina mințile copiilor și, totodată, să transmită cultură și civilizație în mediul satului.
Viitorul satului românesc depinde în mare măsură de implicarea și experiența noastră, de ideile și de modul de a vedea evoluția lumii rurale pe care noi, cei ce trăim în această lume, o cunoaștem mai bine decât oricine și căreia, cu siguranță, putem fi călăuze spirituale.
Director prof. Popovici Marius Ioan
