“Operă în concert extraordinar” s-a intitulat seara de deschidere a Festivalului “Constantin Silvestri”, la Filarmonica târgmureșeană, din data de 5 octombrie 2023, eveniment realizat în parteneriat cu TVR Tg. Mureș, în care

s-au prezentat selecțiuni din opera “Carmen” de Georges Bizet, într-o adaptare pentru sala de concert. Cu mare succes la public s-au derulat ariile celebre, precum și intervențiile orchestrale cele mai cunoscute.

Subiectul, inspirat de nuvela cu același nume de Prospér Merimée, a stârnit inițial controverse la vremea lui, fiind greu de acceptat de societatea franceză de atunci, morală și puritană, deși Franța era cunoscută ca o țară tolerantă cu moravurile. Era o acțiune riscantă, sub aspectul succesului la public, aducerea pe scenă a unor personaje de proveniență obscură, contrabandiști, hoți, muncitori la o fabrică de țigarete, și a unui final dramatic care transformă un soldat onorabil într-un ucigaș.

Primită cu reticență, partitura se va impune, însă, căci abundă de idei originale, de melodii atrăgătoare și ritmuri iberice pasionate, care pun în valoare orchestra în discursul muzical, câștigând ea însăși importanță, pe lângă sprijinul real oferit soliștilor.

Cu personaje din viața reală și conflicte din lumea de jos, mult mai puțin strălucitoare ca cea din saloanele splendidelor opere romantice, această creație pare să deschidă calea spre afirmarea curentului numit verism. Iar eroina principală, care este mezzosoprană, aduce o altă abatere de la regulă, întrucât “primadona” este întotdeauna soprană, excelând prin naturalețe și farmec, având un profil mult mai subtil decât pare.

Dincolo de seducția și senzualitatea provocatoare, Carmen ascunde un spirit incandescent, independent, croindu-și viața după propriul ei cod de conduită, nesupusă niciunei constrângeri sociale și preferând să moară, decât să accepte situații care nu concordă cu principiile ei. Este considerată versiunea feminină a lui Don Juan, trăind liber, dar nu în promiscuitate, asumându-și sfârșitul tragic și arătându-și astfel disprețul față de lașitatea și convenționalismul mic-burghez. Iar geniul lui Bizet îi conferă o și mai mare intensitate și putere de convingere caracterului său.

Succesul adevărat al operei a venit în timp, fiind recunoscută pentru calitățile sale de marii corifei ai  timpului, Ceaikovski, Brahms și chiar Wagner, iar mai târziu, muzica aceasta a inspirat și alți compozitori. Șcedrin a compus un balet, iar Sarasate o minunată fantezie pentru vioară.

Scena Sălii mari a Palatului Culturii a fost înzestrată cu încă un podium, dând măreție spectacolului, podium pe care s-au desfășurat soliștii, artiști cu un palmares remarcabil. În rolul titular am admirat-o pe Cristina Damian, având o activitate solistică redutabilă ca invitată la celebre teatre de operă din New York, Berlin, Hamburg, Monte-Carlo, München, în colaborări cu dirijori de renume mondial.

Rolul lui Don José a fost interpretat de tânărul tenor Dumitru Mîțu, din Chișinău, un talent deosebit, confirmat în competiții internaționale de gen. Micaela a fost întruchipată de soprana din Tg. Mureș, Borsos Edith, o prezență foarte plăcută publicului, de asemenea câștigătoare a unor concursuri internaționale de canto și colaboratoare a teatrelor de operă din țară și din străinătate, iar Escamillo ne-a fost înfățișat de baritonul György Levente, managerul Filarmonicii târgumureșene, la rândul său deținător al unui bogat palmares ca solist de operă în cadrul unor teatre europene prestigioase.

Tabloul a fost întregit de un grup consistent de dansatori de la Ansamblul Artistic Mureșul, care au dat culoare întregii puneri în scenă.

Cuvinte de apreciere se cuvin Orchestrei Simfonice și Corului Mixt, dirijate de Cristian Spătaru din Chișinău.

Carmen Mihăescu

Lasă un răspuns