Drepturile copiilor maghiari, călcate în picioare, la începutul anului școlar
Anul acesta, deschiderea anului școlar la Liceul Francisc II Rákóczi din Mukachevo (Munkács, Ucraina) a fost semnificativ diferită față de o îndelungată tradiție, potrivit Kárpátaljalap.net, citat de hungarytoday.hu. Drapelul Ungariei a lipsit de pe clădire, nu s-a intonat imnul Ungariei, iar panglica în culorile naționale a fost îndepărtată. Mai mult, directorul maghiar al școlii a fost recent demis din funcție, relatează sursa citată: “Sunt foarte trist și foarte indignat că administrația de la Mukachevo a creat o astfel de situație în raport cu școala maghiară. Acest cinism, această agresivitate este șocantă. Ei vor să desființeze învățământul maghiar aici, în acest oraș frumos de pe malul râului Latorca, și, foarte repede, au găsit slugi care să pună în aplicare acest plan – comisarii apar mereu”, a spus profesorul Béla Popovics, înainte de ceremonie.
El a subliniat că este a doua oară când consiliul local l-a demis pe fostul director al școlii, István Schink, în mod absolut nejustificat, numind la conducerea școlii o directoare de grădiniță, care nu are experiență profesională, nu vorbește maghiară, nu împărtășește sentimentele și valorile comunității și nu este membră a acesteia, a adăugat el.
István Schink, directorul liceului maghiar din Mukachevo, care conducea instituția de mai bine de 10 ani, a fost demis prima dată în ianuarie, apoi în luna mai, administrația orașului Mukachevo, neluând în considerare decizia instanței privind nelegalitatea măsurii.
“Au vrut să treacă rapid la ucrainizare, dar nu se așteptau la rezistență din partea colectivului nostru, rezistență care a încetinit procesul de ucrainizare, dar scopul este clar: să închidă școala maghiară (…). Iar ceea ce este șocant pentru mine este că, deși Ucraina declară la toate nivelurile că dorește să fie membră a Uniunii Europene și că protecția minorităților este o valoare fundamentală în UE, ceea ce se întâmplă acum amintește de cele mai întunecate vremuri staliniste” , a subliniat profesorul.
Noua directoare, Marija Pauk, a declarat pentru Kárpátaljalap.net că membrii comunității maghiare nu și-au putut exercita drepturile garantate constituțional – de a-și folosi simbolurile la festivitatea de deschidere a noului an școlar – deoarece locuiesc, în prezent, în Ucraina. “Simbolurile statului, stema, steagul și imnul sunt ucrainene, așa că vor exista doar astfel de steaguri în toată Ucraina. Noi aplicăm doar legea, trăim în Ucraina și folosim simboluri ucrainene”, a subliniat directoarea.
Árpád János Potápi, secretar de stat pentru Politică Națională în cadrul Cabinetului Primului Ministru, a criticat “mișcarea de ucrainizare”, afirmând că tot ce se întâmplă cu comunitatea maghiară din Ucraina este “inacceptabil”. Secretarul de stat a reamintit că Ungaria a fost prima țară care a recunoscut independența Ucrainei în urmă cu 32 de ani. Acum, Ucraina îi va “forța pe maghiarii care trăiesc în patria lor de 1.100 de ani să se lase asimilați sau să plece”.
“Considerăm că, pentru o țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană și NATO, afirmarea identității ucrainene și situația de război nu pot servi drept bază pentru restrângerea drepturilor minorităților, prevăzute în constituția Ucrainei și în tratatele internaționale și bilaterale. Așteptăm măsuri practice decisive de la conducerea regiunii transcarpatice și de la președintele Zelenski”, a conchis el.
În legătură cu această situație, ministrul de externe Péter Szijjártó a declarat într-un interviu la începutul acestui an, că Budapesta vrea ca maghiarii să-și recapete drepturile pe care le aveau în Ucraina, în 2014. “Deci, ar trebui să poată studia în maghiară până la nivel universitar, să poată absolvi liceul în limba maternă și să nu fie nevoiți să strice spectacolele maghiare din centrele culturale, cu interpretare simultană în limba ucraineană. Problema este cu adevărat presantă acum, pentru că din septembrie anul acesta, practic, școlile minoritare vor dispărea. Vor fi doar școli de stat cu predare în limbile minoritare”, a avertizat el. (sursa – hungarytoday.hu/rights-of-hungarian-children-trampled-on-as -academic-year-starts-in-ukraine)
Procesul de ucrainizare: În școlile românești din regiunea Cernăuți, elevii din clasele V-VI vor studia 20% dintre materii în limba ucraineană
Sub acest titlul, Centrul Media BucPress, unicul trust de presă al românilor din Ucraina, informează că, începând din luna septembrie a.c., în școlile din regiunea Cernăuți, o parte dintre materii vor fi predate în limba ucraineană, la clasele a V-a și a
VI-a. Ceilalți elevi vor continua în acest an să învețe în limba română. Începând cu anul următor, însă, numărul materiilor predate în limba ucraineană va crește anual cu 5%, relatează sursa, citând audiovizualul public Suspilne Cernăuți.
În satul Mihoreni din comuna Herța, majoritatea locuitorilor vorbesc româna. Directorul liceului, Gheorghe Lupu, spune că “pentru a evita disconfortul în timpul tranziției către predarea materiilor în limba ucraineană, cadrele didactice se vor strădui să prezinte materialele concomitent în română și ucraineană”.
În comună, elevii din clasa a V-a vor învăța trei materii în limba ucraineană: educație fizică, științele naturii și informatică. În clasa a VI-a, limba ucraineană va fi folosită și pentru studiul artei vizuale, precizează directorul școlii, adăugând că lista materiilor a fost convenită în cadrul consiliului pedagogic: “Am avut o întâlnire cu vice-ministrul educației din Ucraina. Vom respecta cerințele standardului de stat și vom trece treptat la predarea în limba ucraineană. În paralel, vom explica și în română”.
Comunitatea va primi manuale pentru clasele a cincea și a șasea conform programului “Noua Școală Ucraineană”, directorul precizând că, în liceul pe care îl conduce, materiile în limba ucraineană au fost predate și înainte, inclusiv limba și literatura ucraineană, precum și disciplina “Apărarea Ucrainei”: “Elevii noștri studiază limba ucraineană și literatura ucraineană din 1994. Au rezultate bune la examenele de admitere la universitate. Avem șase ore de limba ucraineană conform standardului de stat, mai puțin decât în școlile ucrainene, dar îl respectăm”.
În iunie anul acesta, Ministerul Învățământului de la Kiev a decis să amâne creșterea numărului de ore în limba ucraineană cu un an pentru elevii din clasele a VII-a până în a XI-a. Anul acesta, ei vor continua să învețe în limba lor maternă, iar începând cu anul următor, numărul materiilor predate în limba ucraineană va crește treptat pentru ei.
“Copiii care au început școala în 2018, odată cu reforma Școlii Ucrainene Noi, vor avea 20% din materii în limba ucraineană în clasa a cincea și 25% în clasa a șasea. De la anul viitor, numărul materiilor predate în limba ucraineană de la clasa a cincea până la a noua va crește cu 5% în fiecare an”, spune Minu Pavalachi, șeful Direcției de Învățământ a comunei Herța.
Astfel, până în 2027, în clasele mai mari, cel mult 60% din materii vor fi predate în limba ucraineană, în timp ce în școlile cu predare în limba rusă, acest procent va fi de 80%.
“Reforma sistemului de învățământ din Ucraina a ridicat un val de critici, românii din Ucraina au protestat în repetate rânduri împotriva noii legi a educației, adoptată în septembrie 2017, care, potrivit comunității românești, reprezintă un proces de lichidare a școlilor românești și de ucrainizare a minorităților etnice”, notează sursa citată.
(https://bucpress.eu/procesul-de-ucrainizare-in-scolile-romanesti-din -regiunea-cernauti-elevii-din-clasele-5-6-….)
“Informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare, care denaturează realitatea”
La finele lunii ianuarie, pe fondul criticilor privind adoptarea noii legislații în materie de minorități și a acuzațiilor de ucrainizare a națiunilor conlocuitoare, pe model sovietic, Ambasada de la București a reacționat printr-o postare pe Facebook, respingând categoric ceea ce consideră drept “informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare, care denaturează realitatea”: “Cu părere de rău, chiar și în condițiile războiului pe scară largă al federației ruse împotriva Ucrainei, precum și a sprijinului puternic al Ucrainei din partea autorităților și a poporului român, se difuzează mituri cu privire la statul care apără, cu prețul vieții cetățenilor săi, independența, libertatea și democrația întregii Europe”, se arată în textul citat.
Potrivit autorilor, departe de a aduce atingere drepturilor minorităților din Ucraina, legea adoptată constituie “un pas progresiv și semnificativ”, ale cărui principale realizări sunt, “în special”:
“- afirmarea drepturilor minorităților (comunităților) naționale din Ucraina, în primul rând, dreptul la autoidentificare, libertatea asociațiilor civice și a adunărilor pașnice, libertatea de exprimare a opiniilor și convingerilor, de gândire, de expresie, de conștiință și de religie, de a participa la viața politică, economică, socială, la utilizarea limbii și la educația în limbile minorităților (comunităților) naționale, precum și păstrarea identității culturale a minorităților (comunităților) naționale;
– afirmarea competențelor organului central de autoritate executivă, care asigură implementarea sistematică și cuprinzătoare a politicii de stat în domeniul de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, ce respectă standardele europene;
– afirmarea posibilității de a crea centre ale minorităților naționale în centre regionale sau localități stabilite, în scopul de a lua în considerare interesele persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale.
– minoritățile (comunitățile) naționale pot utiliza limba maternă în mass-media, în interacționarea cu autoritățile.
(…) Subiectul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost abordat, în special, în cadrul recentelor convorbiri telefonice dintre Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și Președintele României, Klaus Iohannis, dar și dintre Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, și Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu. Este definită secvența pașilor suplimentari pentru a asigura, în oglindă, drepturile corespunzătoare.
Reieșim în continuare din importanța excepțională de consolidare a încrederii reciproce și cooperării dintre Ucraina și România în contracararea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și prevenirea difuzării manipulărilor care pot diviza și juca în mâna agresorului”. (sursa-https://www.facebook.com/Ukr.Embassy.Romania/posts)
Oarecum altfel se văd lucrurile dinspre Ambasada României la Kiev:
“Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești etc.” (https://kiev.mae.ro/node/286)
Documentar de Ileana Sandu