Șansele de supraviețuire a pacienților bolnavi de cancer cresc prin reducerea intervalului de timp pentru obținerea tratamentului, aceștia trebuie doar să aștepte rezultatul final, iar drumurile pe care le făceau până acum pe la diverse instituții medicale să intre în obligația unui laborator aflat în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a declarat prof. dr. Ovidiu Pop, vicepreședintele Comisiei de anatomo-patologie din Ministerul Sănătății, la o conferință organizată în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar.
,,Se vorbește foarte mult despre drumul pacientului, foarte frumos, un concept general. Drumul pacientului legat strict de partea de biomarkeri momentan este cam acesta. Un pacient care oricum este afectat, o dată din punct de vedere al informației noi că are cancer, de a accepta această nouă boală, nu știu cât de consiliat este sau mai puțin consiliat în acest drum al său, a începutului acestui drum, el trebuie să facă rost până la urmă, pacientul nostru, să meargă la spitalul unde a fost diagnosticat, unde i s-au recoltat probele de țesut, să le ia, după care, tot sub acest impediment al bolii și al tratamentului, să ia legătura cu un laborator care îi va face aceste analize și sigur că, așteptând să se întoarcă aceste rezultate la pacient, din nou pacientul trebuie să-și facă o programare la medicul oncolog. Tot acest interval durează foarte mult. Ceea ce am încercat noi, legat de acest program de testare - este deja pe transparență (...), să oprim mersul acestui pacient.
În fapt, nu pacientul trebuie să umble după toate blocurile de parafină, după testări și iar să se întoarcă la oncolog, pentru că se pierde foarte mult timp, chiar uneori pierdem acești pacienți pe drum, din păcate. Și atunci, pacientul doar trebuie să anunțe un laborator care va fi în contract cu CNAS prin acest program, iar datoria laboratorului este să ia legătura cu furnizorul de diagnostic primar, să obțină să transfere blocul respectiv către laborator, să-l trimită înapoi, conform legislației în vigoare, deci toate aceste lucruri să se facă instituțional și există cadru legal deja constituit și v-am spus că există prevăzut în norme expres acest lucru, să nu mai plimbăm pacientul. Pacientul doar să aștepte rezultatul final”, a precizat Pop. A subliniat și că prin reducerea intervalului de timp pentru obținerea tratamentului cresc șansele de supraviețuire a pacienților bolnavi de cancer.
“De ce este foarte important acest lucru? Există studii care ne arată că între doi pacienți care intră în tratament, unul în primele 30 de zile de la diagnosticul cancerului bronhopulmonar și altul după 30 de zile, (...), supraviețuirea pentru pacienții la care timpul de diagnostic și de identificare a biomarkerului este mai lung - în România este undeva la 40 de zile, vorbim de zile lucrătoare - cu cât este mai lung acest timp, cu atât șansele de supraviețuire a acestui pacient scad și atunci nu mai vorbim de transformarea cancerului într-o boală cronică, cum eu cred că se poate realiza în majoritatea tipurilor de cancer. Închei în a vă recomanda să vizitați această propunere legislativă de transparență la nivelul CNAS. Am luptat toți colegii care am fost implicați ca experți tehnici și statul român a acceptat să introducă NGS-ul, este o tehnică de secvențiere din noua generație în evaluarea biomarkerilor în cancerul bronhopulmonar, ceea ce va oferi colegilor oncologi o opțiune terapeutică mai amplă pentru identificarea și asocierea pacientului cu tratamentul de care are nevoie și care va fi cel mai optim pentru el”, a conchis Pop.
În cadrul conferințe dedicate Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar, moderată de Csaba Laszlo Degi, președinte ales al European Cancer Organisation, au fost inițiate discuții ce au vizat metode de prevenție a acestei boli, asigurarea din partea sistemului de sănătate că bolnavii au acces la un diagnostic precoce, la un tratament adaptat bolii lor, la programe de suport și la servicii adaptate supraviețuitorilor.
Potrivit organizatorilor evenimentului, cancerul bronhopulmonar este pe primul loc la incidență și mortalitate, numărul cazurilor înregistrate în România, în 2020, ridicându-se la 12.122 de cazuri și 10.779 de decese. (AGERPRES)
