Motto: “Acum, că a trecut Crăciunul, pot să vă spun, domnule Zelenski, să vă fie rușine?”
(Maria Grapini, europarlamentar)
Joi, 29 decembrie 2022, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat Legea privind minoritățile naționale, condiție sine qua non pentru începerea negocierilor privind aderarea Ucraine, la Uniunea Europeană.
Potrivit textului (ambiguu, evaziv, practic - o sumă de generalități) publicat pe site-ul Parlamentului de la Kiev - reprezentanții minorităților naționale din Ucraina au o sumedenie de drepturi: dreptul la autoidentificare, libertatea asociațiilor publice și întrunirea pașnică, libertatea de exprimare a opiniilor și credințelor, de gândire, de vorbire, de conștiință și religie, participarea la viața politică, economică și socială, păstrarea identității culturale, dreptul la folosirea liberă a limbii materne în viața privată și publică, în forme orale și scrise “în măsura în care nu contravine legii”.
Legea precizează în mod specific interdicția “popularizării și propagandei” Rusiei și a acțiunilor oamenilor de stat și ale organismelor sale, “care creează o imagine pozitivă”.
Actul normativ a fost adoptat de legislativul ucrainean cu largă majoritate de voturi și se adaugă altor prevederi în materie de educație și limbă oficială, îndreptate, în principal, împotriva limbii ruse, dar încălcând și drepturile altor minorități naționale privind educația în limba maternă. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat în 2017 o rezoluție cu o recomandare de revizuire a legii privind ucrainizarea educației. Necesitatea de a proteja minoritățile naționale a fost subliniată în mod repetat Kievului de către Comisia de la Veneția.
Reamintim că, potrivit unui comunicat dat publicității, Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) consideră “regretabil faptul că legea privind minoritățile naționale din Ucraina a fost adoptată de Parlamentul de la Kiev, în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția”, menționând, prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene:
* nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
*persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care garantează că informațiile de interes general (anunțuri, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
* dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
* nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
* subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
Conform ultimului recensământ al populației Ucrainei, efectuat în 2001, reprezentanții minorităților naționale reprezentau 22,18% din populația țării. Cel mai mare grup etnic au fost rușii, care reprezentau 17,3% din populația totală a Ucrainei.
Potrivit Ambasadei Române în Ucraina (kiev.mae.ro), comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) și “moldoveni” (258.600 persoane).
Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești etc.
Ileana Sandu
