Cercetătorii norvegieni de la Institutul de Sănătate Publică, citați de descopera.ro, susțin că, spre deosebire de singurătate sau divorț, căsătoria oferă protecție împotriva demenței și a tulburărilor cognitive.
“Studiind un eșantion mare de adulți în vârstă, am identificat următoarele dovezi: căsătoria oferă protecție împotriva demenței pentru persoanele mai în vârstă, în timp ce indivizii care erau singuri aveau un risc semnificativ crescut de a dezvolta boala.
Există o corelație între a fi căsătorit la vârsta mijlocie și un risc mai scăzut de demență la bătrânețe. Datele noastre arată, de asemenea, că persoanele divorțate reprezintă o proporție semnificativă din cazurile de demență.
Pentru a privi în detaliu asocierile dintre căsătorie și sănătatea cognitivă la persoanele în vârstă, am luat un eșantion de 8.706 adulți cu vârste cuprinse între 44 și 68 de ani și i-am urmărit pe măsură ce au trecut de 70 de ani. Scopul a fost să identificăm câți dintre ei au fost considerați izolați (singuri sau divorțați) și dacă a existat o legătură cu cei care au dezvoltat demență după vârsta de 70 de ani.
Studiile precedente au identificat că izolarea socială este un factor de risc puternic pentru demență, în special la bărbați și la persoanele fără copii. Însă acest studiu a implicat atât bărbați, cât și femei, precum și persoane atât cu, cât și fără copii.
Rezultatele au arătat că 11,6% dintre persoanele din eșantion au dezvoltat demență, iar 35,3% au dezvoltat tulburări cognitive ușoare. Dintre acești oameni, cea mai scăzută incidență a demenței a fost la cei care au fost căsătoriți continuu, iar cea mai mare a fost la cei care au fost necăsătoriți, urmați de cei divorțați și apoi de cei divorțați cu intermitență.
Atunci când am ajustat cifrele pentru a vedea cum ar arăta cazurile de demență dacă toată lumea ar avea același risc ca grupul căsătorit, calculele noastre au arătat o reducere cu 6% a cazurilor.
Totuși, nu am aflat de ce căsătoria oferă protecție împotriva demenței. Cercetarea nu a putut arăta dacă este vorba despre a avea un partener, despre probabilitatea de a avea copii sau despre o altă caracteristică potențial protectoare care rezultă din căsătoria continuă. Ar putea fi, de asemenea, o varietate de alți factori, cum ar fi obezitatea, stresul cauzat de divorțuri, fumatul și inactivitatea.
În concluzie, se pare că persoanele necăsătorite și cele divorțate pot reprezenta un număr mare de cazuri de demență și că reducerea izolării sociale ar putea avea un impact uriaș în îmbunătățirea calității vieții la bătrânețe”, explică oamenii de știință norvegieni. (L.P.)
Lucreția Pop
