Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului, a anticipat premierul ungar Viktor Orban, într-un discurs rostit în parlament după realegerea sa în funcție și depunerea jurământului pentru un nou mandat, a consemnat MTI.
Viktor Orban a explicat că războiul din Ucraina și politica de sancțiuni a Europei au dus la o criză energetică, în timp ce creșterea prețurilor la energie, combinată cu creșterea ratelor dobânzii în SUA pentru combaterea inflației vor duce la o perioadă de recesiune și stagnare în Europa.
Potrivit liderului ungar, este probabil să apară din nou epidemii, precipitând adâncirea crizei economice și intensificând valurile de migrație către țări bogate.
Mai mult, a adăugat el, războiul din Ucraina va fi probabil unul prelungit și global.
Viktor Orban a subliniat din nou în discurs importanța de a menține Ungaria în afara acestui război și de a asigura pacea și securitatea Ungariei, care “vor reprezenta principala misiune pentru următorul deceniu”.
Războiul care are loc în vecinătatea Ungariei implică o cantitate “greu de imaginat” de armament, ceea ce creează o amenințare constantă pentru Ungaria, a atenționat Orban, adăugând că cei care transportă arme (în zona de război) “sunt deja cu un picior în război”.
“Noi suntem pentru pace” și “dorim un armistițiu imediat și convorbiri de pace”, a conchis premierul ungar.
El a amintit și de disputele Budapestei cu UE, afirmând că “Bruxellesul abuzează de puterile sale în fiecare zi și încearcă să ne impună cu forța lucruri rele și străine”, iar gesturile conciliante ale Ungariei în privința migrației, a chestiunilor legate de gen și, mai nou, a embargoului privind petrolul rusesc au fost respinse.
“Dar nu vom renunța la apărarea frontierelor noastre. Nu vom permite intrarea migranților, ne vom proteja familiile și nu-i vom lăsa pe militanții de gen în școli”, a declarat Orban, asigurând, pe de altă parte, că este totuși în interesul Ungariei să rămână membră a UE “în următorul deceniu”.
După ce partidul său Fidesz a câștigat detașat alegerile legislative de la începutul lui aprilie, în pofida prezentării, în premieră, a unui front comun de către opoziție, Viktor Orban a devenit, pentru a cincea oară, șef al guvernului, în favoarea sa votând 133 de deputați și 27 împotrivă. (Agerpres)
FRANȚA ARE PRIMUL PRIM-MINISTRU FEMEIE DIN ULTIMII 30 DE ANI. CINE E ELISABETH BORNE
Președintele francez Emmanuel Macron a numit-o pe Elisabeth Borne în funcția de premier al țării, potrivit unui comunicat de presă emis de Palatul Elysée. Ea este a doua femeie care ocupă această funcție în istoria Franței, după ce Edith Cresson a fost premier în Hexagon pentru o scurtă perioadă, în 1991-1992.
Elisabeth Borne a fost în trecut directoarea Regiei autonome de transport din Paris (RATP), prefect al regiunii Poitou-Charentes și s-a alăturat echipei șefului statului în 2017. În timpul mandatului prezidențial al lui Macron, ea a ocupat succesiv funcțiile de ministru al Transporturilor, Tranziției Ecologice și Solidarității. Din iulie 2020, este ministru al Muncii.
“Ea întruchipează mai bine decât oricine cele mai multe dintre transformările majore ale mandatului de cinci ani”, notează o sursă apropiată președintelui Emmanuel Macron.
OPOZIȚIA SE REVOLTĂ
Opoziția din Franța a criticat dur decizia lui Macron.
“Prin numirea lui Elisabeth Borne prim-ministru, Emmanuel Macron demonstrează incapacitatea de a reuni forțele politice și voința de a continua politica disprețului, a deconstrucției statului, a distrugerii sociale, jafului fiscal și permisivității”, a acuzat Marine Le Pen, membră a formațiunii de extremă-dreapta Mobilizarea Națională și fost candidat la postul de președinte.
“Borne: scăderea indemnizațiilor pentru un milion de șomeri, eliminarea tarifelor de reglementare la gaz (...), deschiderea concurenței în transporturile publice. Înainte cu un nou sezon de abuzuri sociale. Doamna Borne reprezintă tot ce nu a funcționat în ultimii 20 de ani”, a declarat, la rândul său, Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului Franța Nesupusă.
CASTEX SE RETRAGE ÎN PIRINEI
Predecesorul lui Borne, Jean Castex, și-a înaintat demisia președintelui luni după-amiază, la Palatul Elysée, evocând într-o scrisoare “foarte simplă și clasică”, “o nouă eră care se deschide”, potrivit cotidianului francez Le Parisien.
Fostul premier francez se retrage din viața politică, anunțând în ultimul timp că vrea să “facă un pas în spate”.
“Mă voi întoarce în Pirineii mei”, a afirmat Castex.
Castex va realiza transferul de putere cu noul șef al Guvernului, Borne urmând să alcătuiască, de comun acord cu șeful statului, executivul până la alegerile legislative din iunie anul viitor. Rezultatul alegerilor poate determina o schimbare la nivelul executivului.
(Foto: Arhivă Hepta.ro)
NATO ALĂTURI DE SUEDIA ȘI FINLANDA
Statele nordice au reacționat după anunțurile din țările vecine Suedia și Finlanda privind dorința de aderare la NATO.
Norvegia, Danemarca și Islanda au remis o declarație comună prin care se angajează să își apere statele vecine dacă sunt atacate pe parcursul procesului de aderare.
“Împreună cu Danemarca și Islanda, Norvegia e pregătită să ajute vecinii nordici cu orice mijloace e nevoie, dacă vor fi victime ale unor agresiuni pe teritoriile lor înainte să obțină statutul de membru NATO”, precizează, în declarație, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere.
Și Franța a anunțat că “va fi alături de Finlanda și Suedia” în caz de agresiune.
Și Marea Britanie s-a angajat să apere cele două țări. Premierul Boris Johnson a mers săptămâna trecută într-o vizită fulger în cele două țări și a semnat și acorduri în acest sens. Acestea presupun o cooperare mai strânsă între serviciile de informații, exerciții militare comune iar, în cazul în care cele două țări ar fi atacate, Marea Britanie e obligată să asigure asistență militară.
Și din partea UE au venit reacții. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat că va crește contribuția Uniunii Europene la acțiunile NATO de apărare.
“Prin decizia Suediei de a aplica pentru a deveni membră NATO alături de partenerul său strategic Finlanda, securitatea noastră devine mai puternică. Salut decizia Suediei, care va fi în beneficiul apărării și securității noastre colective. Contribuția Uniunii Europene la acțiunile NATO pentru descurajare militară este din ce în ce mai neprețuită”, a subliniat Charles Michel, preluat de Spotmedia.ro
Și din România, președintele Klaus Iohannis a salutat decizia.
“Odată cu alăturarea Suediei și Finlandei familiei NATO, Alianța noastră va fi mai puternică decât a fost vreodată”, a transmis pe Twitter Iohannis, adăugând că România susține “pe deplin un proces rapid de aderare la NATO”.
Premierul Suediei, Magdalena Andersson, a confirmat că țara sa va solicita aderarea la NATO, schimbând astfel o istorie lungă de neutralitate militară. Asta după ce, duminică, și Finlanda a confirmat oficial că vrea să devină membră NATO.
(Foto: Hepta.ro)
LEGE PRIVIND MĂSURI DE OCROTIRE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI INTELECTUALE ȘI PSIHOSOCIALE, PROMULGATĂ
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative.
Legea, inițiată de Guvern, pune în acord dispozițiile articolului 164 alineatul (1) din Legea nr. 287/2009 cu Decizia Curții Constituționale nr. 601/2020 din 16 iulie 2020.
“Proiectul urmărește realizarea unei intervenții substanțiale în materia măsurilor de ocrotire de drept civil de care pot beneficia persoanele fizice vulnerabile, fiind astfel continuată, cu privire la statutul juridic al persoanei fizice, ampla reformă legislativă realizată prin adoptarea noului Cod civil. (...) Configurarea mecanismelor de drept civil de ocrotire a persoanei fizice majore vulnerabile așază această persoană în centrul reglementării și conciliază nevoia sa (temporară ori permanentă) de a fi protejată cu imperativul respectării exercițiului drepturilor și libertăților sale fundamentale, marcând desprinderea definitivă de regimul (unic și inflexibil) actual de ocrotire repudiat de instanța noastră de contencios constituțional”, se arată în expunerea de motive a actului normativ inițiat de Guvern.
Actul normativ vizează reconfigurarea actualei instituții a punerii sub interdicție judecătorească, precum și crearea unui nou mecanism de ocrotire - consilierea judiciară, se explică în document.
Legea prevede că regimul de ocrotire este instituit cu scopul protejării, în mod adecvat, a persoanei vulnerabile.
Potrivit actului normativ, măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanța apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea unei alte măsuri prevăzute de lege, iar regimul de ocrotire este corespunzător gradului de incapacitate și individualizat în funcție de nevoile celui pus sub ocrotire și de circumstanțele în care aceasta se găsește.
Prin această lege se instituie consilierea judiciară care presupune asistarea majorului care are o incapacitate parțială de a se îngriji de interesele sale, la încheierea actelor patrimoniale.
Totodată, este prevăzut și un alt regim de ocrotire - tutela specială, care va fi dispus doar în ultimă instanță, pe o durată determinată și numai în cazul în care nu poate fi asigurată o protecție adecvată prin consilierea judiciară.
Legea stipulează și soluții noi în materia raporturilor nepatrimoniale, stabilind că o persoană aflată sub consiliere judiciară sau tutelă specială se va putea căsători, cu instituirea unui control preventiv eventual.
Majorul aflat sub un regim de ocrotire poate încheia sau modifica o convenție matrimonială numai cu încuviințarea ocrotitorului său legal și cu autorizarea instanței de tutelă, mai prevede actul normativ. (Agerpres)
