Între 23 octombrie – 4 noiembrie 1861, “inteligențiile românești ardelene”, cum erau numiți intelectualii vremii, înființează, la Sibiu, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), cu rol însemnat în viața culturală și în emanciparea românilor din Transilvania. Primul președinte al Astrei a fost mitropolitul Andrei Șaguna, vicepreședinte – Timotei Cipariu și secretar – George Barițiu.

Scopul acestui for cultural era precizat în Statutele sale: “Înaintarea literaturii române și a culturii poporului român în deosebitele ramuri, prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de știință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor – toți aleși pe trei ani.” Adevăratele țeluri urmărite de Asociație erau conturate însă din prima zi: unitatea națională.

În 7 februarie 1895, comitetul de conducere al ASTREI decide elaborarea și publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție, culturală și politică, în istoria poporului român.

În cadrul ASTREI s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Barițiu, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga.

Secretarii Asociațiunii care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tăslăuanu și Andrei Bârseanu.

În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Octavian C. Tăslăuanu, care, împreună cu poetul Octavian Goga, vor supraveghea revista de cultură, civilizație, literatură, artă și atitudine “Luceafărul”, apărută mai întâi la Budapesta, în 1902. Aceasta își va muta sediul la Sibiu, în 1906, primul număr apărând aici (nr. 17-18) în 15 octombrie. “Luceafărul” va deveni “oglinda vie a a spiritului de creație ardelean”.

Până la Unire, în fruntea ASTREI s-au aflat personalități politice și culturale proeminente: mitropolitul Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu, Andrei Bârseanu, inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați.

După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferințe, editări de cărți, înființări de școli), Timotei Cipariu declara, în 1867: “Simțul national s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvine între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”

În timpul președinției lui Iuliu Moldovan a avut loc la Blaj, în ziua de 20 septembrie 1936, Congresul general al Astrei, cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, la care au participat Regele Carol al II-lea al României și principele moștenitor Mihai I al României.

În anul 1947 au fost aleși în fruntea Asociațiunii episcopul ortodox Nicolae Popoviciu al Oradiei și vicarul greco-catolic Pompeiu Onofreiu, de la Sibiu. Aceștia s-au opus inițiativei de includere a ASTREI în ARLUS. În anul 1948, comuniștii i-au înlăturat de la conducerea ASTREI, iar Asociațiunea a fost desființată.

După o perioadă de furie, de distrugere a multor realizări ale ASTREI (1948 – 1960) în general, a culturii naționale, încet-încet, într-o formă mai mult sau mai puțin mascată, s-a putut discuta despre spiritul Asociațiunii. Au început să se întocmească lucrări de grad, să se publice materiale despre activitatea Asociațiunii și chiar să se vorbească despre însemnătatea ei în istoria românilor.

Între 29-31 august 1986, la Sibiu și Săliște, a avut loc sesiunea “125 de ani de la înființarea ASTREI”, onorată de participarea președintelui Academiei Române și a mitropolitului Antonie Plămădeală.

După Decembrie 1989, la începutul anului 1990, vechii astriști și intelectualii mai tineri care cunoșteau activitatea Astrei, au reactivat Asociațiunea. Flacăra astristă s-a reaprins aproape simultan în mai multe localități din toată țară. În aprilie 1990 a avut loc la Sibiu prima adunare generală după 47 de ani. Cu acest prilej a fost ales ca președinte al Astrei preot profesor universitar doctor Dumitru Abrudan, care, cu blândețea și înțelepciunea sa, în cei doi ani de președinție, a contribuit la refacerea prestigiului ASTREI în noile condiții de lucru.

Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor peste 70 de despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul “Mihail Kogălniceanu” Iași, “Timotei Cipariu” Blaj, “ASTRA-Timotei Cipariu” Dumbrăveni-Sibiu, Orăștie, Năsăud, “Ioan Sârbu” Criuleni, “Valul lui Traian” Tighina etc.

Despărțământul județean Mureș al ASTREI a fost condus, cu destoinicie și competență, până la dispariția sa fizică, la 1 ianuarie 2019, de regretatul jurnalist, poet și om politic Lazăr Lădariu. (M.C.)

MARIANA CRISTESCU

Foto: Regretatul parlamentar, publicist și poet Lazăr Lădariu, la tribuna Parlamentului

Lasă un răspuns