5 iunie a devenit ziua împotriva violenței asupra copilului în România, începând cu anul 2006, în scopul conștientizării și prevenirii abuzurilor și neglijării copilului în societatea românească. Inițiativa marcării unei astfel de zile aparține organizației Salvați Copiii.

“În România, fenomenul violenței asupra copilului rămâne unul ascuns și subraportat, afectând mai ales copii din grupurile vulnerabile, dar căruia îi cad victime copii din toată societatea”, atrage atenția Organizația Salvați Copiii, care, încă în 2013, a lansat cel mai amplu studiu privind abuzurile împotriva copiilor din țara noastră, după zece ani de campanii de conștientizare și șapte ani de măsuri legislative care interzic violența asupra copilului.

Conform documentului citat, 38% dintre părinți recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie; 63% dintre copii afirmă că sunt bătuți acasă de către părinții lor; 20% dintre părinți apreciază pozitiv bătaia, ca mijloc de educație a copilului; 18% dintre copii afirmă că au fost bătuți acasă, cu bățul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn. Cu toate acestea, corecțiile precum “lovitul cu palma” sau “urecheala” nu sunt percepute de majoritatea părinților, și într-o anumită măsură, nici de copii, ca fiind comportamente abuzive.

Cifre îngrijorătoare arată că, în ciuda interzicerii prin lege, încă din 2004, a oricărei forme de violență asupra copiilor în familie, părinții nu doar că încă utilizează pedeapsa corporală în practica educațională de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciază pozitiv bătaia, ca mijloc de educație a copilului. Convingerea că prin pedepsire copiii vor învăța cele mai importante lecții este extrem de răspândită în rândul părinților.

Pe de altă parte, comunitățile școlare se confruntă cu diferite manifestări de violență printre care cele mai semnificative sunt bullying-ul (forme de violență repetată asupra unui elev de către alți elevi), de obicei asociat cu discriminarea, homofobia sau rasismul, violența fizică și verbală între elevi, dar și între profesori și elevi.

Potrivit cercetării întreprinse de Salvați Copiii, violența verbală și fizică este încă prezentă și tolerată în școala românească, drept metodă pedagogică. Astfel, un procent de 86% dintre copii au spus că sunt certați atunci când greșesc, 33% au fost jigniți  de profesori, iar 7% au spus că au fost bătuți de profesori.

În 2016, Salvați Copiii România a lansat primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești. Documentul a scos în evidență un nivel îngrijorător al prezenței diferitelor comportamente asociate bullying-ului în școli și arată nevoia unei schimbări de abordare a dinamicii relaționale în contextul școlii. Astfel, în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi; 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi. 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor. Trei sferturi dintre copiii chestionați afirmă că au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar; 58% au asistat la situații de bullying în propria clasă, 46% în grupul de prieteni, iar 69% în mediul online.

Abuzul fizic asupra copilului, în familia de proveniență, este asociat cu comportamente de tip bullying între copii în școală. Analizând relația dintre practicile parentale și diferitele forme de abuz în familia de proveniență, s-a observat o dublă asociere a abuzului în familie, atât cu statutul de agresor, cât și cu cel de victimă. Mulți copii, care afirmă că au fost loviți cu palma sau urecheați de părinți, spun că au exclus din grup, au umilit sau agresat fizic un alt copil. În același timp, s-a remarcat o creștere semnificativă a situațiilor în care un copil devine victimă a hărțuirii repetate între egali (excludere din grup, umilire sau violență fizică), dacă este victima unei forme de abuz în familia de proveniență. (sursa – salvaticopiii.ro)

Lasă un răspuns