În comuna Sângeorgiu de Mureș, alipită municipiului Târgu-Mureș, a fost dezvelit, sâmbătă, monumentul închinat victimelor, răniților și persecutaților în urma confruntării sângeroase între români și maghiari din martie 1990, eveniment rămas în memoria comună sub denumirea de Martie negru.
Monumentul ridicat la limita dintre cimitirele romano-catolic și reformat din localitate comemorează, prin simboluri maghiare, rome și universale faptul că, în urmă cu 31 de ani, romii de limbă maghiară din Sângeorgiu de Mureș s-au alăturat comunității maghiare din Târgu-Mureș, care a fost atacată. Monumentul evocă de asemenea intervenția locuitorilor din Sângeorgiu de Mureș, care au încercat, cu baricade ridicate pe drumul național, să blocheze accesul în Târgu-Mureș al autobuzelor și camioanelor pline cu țărani români întărâtați, veniți din sate mai îndepărtate.
Mesajul viceprim-ministrului ungar Zsolt Semjén, trimis cu ocazia dezvelirii, a fost citit de consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, László Tóth.
Viceprim-ministrul ungar a evocat în mesajul său: faptul că nu s-a întâmplat o tragedie și mai mare și că nu au fost mai multe victime se datorează oamenilor din Sângeorgiu de Mureș. Ei “au pus frână devastării”, iar autoritățile de atunci, în loc să le mulțumească, “au luat măsuri represive împotriva lor”, 6 persoane fiind chiar pedepsite cu închisoare. El a reamintit că, dintre cele 6 victime locale, 3 au fost maghiari, 3 romi cu limba maternă maghiară, 3 de religie catolică și 3 reformați.
În opinia sa, monumentul demonstrează că “maghiari și romi, catolici și reformați, toți suntem în primul rând oameni, împărtășim aceeași soartă, aceeași viață. Dacă respectăm reciproc credința și identitatea celuilalt, vom avea și un viitor comun”.
Szabolcs Sófalvi, primarul din Sângeorgiu de Mureș, a apreciat că monumentul este semnul recunoștinței față de toți locuitorii comunei care s-au apărat, și-au apărat familia și au apărat poarta Târgu-Mureșului. “Suntem recunoscători și celor care au fost târâți în fața justiției, care au fost bătuți, întemnițați. (...) Suntem recunoscători față de toți compatrioții noștri care i-au înfruntat curajoși pe cei ce ne-au terorizat în Martie negru din 1990.”
Primarul a declarat că monumentul a fost ridicat pentru ca Martie negru să nu se repete niciodată și popoarele să poată trăi împreună în pace și înțelegere.
Katalin Langerné Victor, subsecretar de stat pentru incluziune socială în cadrul ministerului de interne al Ungariei, a trimis un mesaj citit de Ferenc Sándor Szakács, coordonatorul subsecretariatului de stat, în care a evocat sloganul din martie 1990, devenit celebru: “Nu vă temeți, frați maghiari, țiganii sunt solidari”. Mesajul subliniază că romii de limbă maternă maghiară sunt considerați și de maghiarii din Transilvania ca o comunitate resursă, deoarece ea contribuie în mare măsură la menținerea școlilor de limbă maghiară și la conservarea culturii maghiare. “Solidaritatea între maghiarii din Ungaria cu cei de peste hotare trebuie să fie extinsă și asupra romilor de limbă maternă maghiară” - a declarat secretarul de stat adjunct în mesajul său.
Ferenc Péter, președintele Consiliului Județean Mureș, a evidențiat: comunitatea maghiară așteaptă de 31 de ani stabilirea celor responsabili pentru atacul împotriva comunității, de 31 de ani se așteaptă să se facă dreptate.
La 19 martie 1990, bărbați români înarmați cu bâte și topoare au fost transportați din satele lor la Târgu-Mureș pentru a “proteja” orașul de maghiari. Bărbații violenți, în multe cazuri aflați sub influența alcoolului, au devastat sediul UDMR din oraș și l-au rănit grav pe scriitorul András Sütõ. Tentativa de pogrom antimaghiar a continuat a doua zi, însă ea a fost contracarată de un protest al maghiarilor din oraș. Protestatarii maghiari, împreună cu romii care le-au venit în ajutor, i-au alungat pe românii înarmați cu bâte, aduși din Valea Gurghiului, și pe manifestanții români localnici care li s-au alăturat.
Confruntarea s-a soldat cu 5 morți (3 maghiari și 2 români) și 278 de răniți. În urma evenimentelor, justiția românească a investigat exclusiv reacția maghiarilor, cele 30 de persoane puse sub acuzație au fost exclusiv maghiari sau romi. Două persoane au fost condamnate la 10 ani, una la 6 ani, iar celelalte la câte 1 sau 2 ani de închisoare.
Sub pretextul evenimentelor acestui Martie negru de la Târgu-Mureș, autoritățile de la București a reînființat Serviciul Român de Informații (SRI). Securitatea, serviciul secret care funcționa ca poliție politică a regimului comunist, fusese dizolvată după căderea dictaturii.
La Târgu-Mureș, confruntarea sângeroasă și justiția părtinitoare a declanșat un puternic val de emigrare în rândul maghiarilor, în urma căreia comunitatea maghiară a devenit minoritară în oraș.
