DACĂ APAR DOUĂ CAZURI ÎNTR-O CLASĂ, ACTIVITATEA ÎN ACEA CLASĂ VA FI SUSPENDATĂ
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat marți că în cazul în care doi elevi din aceeași clasă vor fi confirmați cu noul coronavirus, activitatea acelei clase va fi suspendată.
“Din perspectiva procesului educațional, ne gândim la varianta în care, dacă apar două cazuri într-o clasă, să fie suspendată activitatea la acea clasă. Dacă apare un singur caz, să nu fie suspendată, dar să se facă testarea. La cel puțin două cazuri, se suspendă activitatea în clasa respectivă. Nu în toată școala, ci doar în clasă”, a spus Cîmpeanu la Antena 3, în contextul în care autoritățile au anunțat că majoritatea copiilor încep școala, normal, din 8 februarie.
Potrivit acestuia, în cazul în care un educator sau învățător se va îmbolnăvi și nu îi va putea prelua nimeni atribuțiile, atunci acea clasă va face cursuri online.
“Din păcate, în cele mai multe neexistând cadre didactice care ar putea să preia atribuțiile unui educator sau unui învățător, acea clasă va trece în online”, a arătat ministrul Cîmpeanu.
Însă, dacă sunt mai multe clase în care în fiecare apar mai mult de două cazuri, se suspendă activitatea întregii școli.
“Dacă sunt doi profesori care au o mișcare mai accentuată în interiorul școlii, care sunt depistați pozitivi, atunci se trece direct la suspendarea cursurilor în întreaga școală. Asta, în sistemul preuniversitar. În sistemul universitar, lucrurile stau cu totul și cu totul altfel, pentru că aici vorbim de facultăți, universități, clădiri, campusuri, lucrurile sunt mult mai complicate. Dar principiul va fi
PROFESORII ȘI ELEVII VOR PURTA PERMANENT MĂȘTI DE PROTECȚIE ÎN ȘCOALĂ
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a precizat că elevii și profesorii vor purta mască de protecție, permanent, în școală, afirmație făcută în contextul în care din 8 februarie, când începe semestrul al II-lea, majoritatea elevilor vor participa fizic la cursuri.
El a făcut referire la un ordin comun al Ministerelor Educației și Sănătății, care va apărea în perioada următoare, despre anumite reguli care trebuie respectate în unitățile de învățământ.
“În acel ordin vor fi trecute, într-o manieră clară, aplicabilă, ușor de înțeles, toate aceste reguli care trebuie respectate. Din acest ordin, pot să vă spun, cu siguranță, nu se va face rabat de la obligativitatea portului măștii, spre exemplu. Permanent, în spații interioare. Profesori și elevi. În același timp, aș da exemplul unor sisteme de educație în care orele s-au desfășurat fizic, cu efective întregi în clase, cu suprafețe asemănătoare, dacă nu chiar identice cu cele din România, în care rata de infectare nu a crescut din cauza prezenței fizice în școli. În acele școli, fiind ca în România, există bănci de câte doi elevi, care stau unul lângă altul. Și nu s-a întâmplat nimic, atâta vreme cât a existat această responsabilitate cu privire la portul măștii. Sunt 30 de elevi în clasă, grupați pe trei rânduri: zece, zece, zece pe fiecare rând. Doi în bancă, cinci bănci de câte doi. Așa va fi și la noi”, a susținut ministrul. AGERPRES
DECIZIA DE DESCHIDERE A ȘCOLILOR VA FI LUATĂ ÎN FIECARE LOCALITATE, NU LA NIVEL DE JUDEȚ
Decizia de deschidere a școlilor, pe 8 februarie, va fi luată la nivelul fiecărei localități, nu pe județ, a subliniat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
“Decizia de deschidere a școlii se va lua nu la nivel global, al județului, ci la nivel de localitate. Această situație va trebui să fie cunoscută, foarte vizibilă. (...) Evaluările vor fi făcute săptămânal, iar rata de infectare va fi luată în considerare din ultimele 14 zile”, “Se vorbește despre valul trei al pandemiei. Valul trei nu vine de pe o zi pe alta, vine - din ce mi-au spus și mie epidemiologii - într-o perioadă de o lună, o lună și jumătate. Sperăm să nu fie cazul. Dar dacă totuși va fi acest trend ascendent, se va vedea. Nu va fi o decizie de pe o zi pe alta”, a arătat ministrul Educației. AGERPPRES
PREȘEDINTELE JOE BIDEN ÎNCEPE SĂ ANULEZE POLITICILE DE IMIGRAȚIE ÎN SUA ALE PREDECESORULUI SĂU DONALD TRUMP
Președintele american Joe Biden a ordonat marți revizuirea modului în care sunt procesate cererile de azil în Statele Unite, la frontiera cu Mexicul și a sistemului de imigrație, încercând să anuleze unele din măsurile dure impuse de predecesorul său, Donald Trump, transmite Reuters.
Biden a creat, de asemenea, un grup de lucru pentru reunirea familiilor de migranți despărțite la graniță, ca urmare a strategiei de “toleranță zero” adoptate de Trump în 2018.
“Vom acționa pentru a șterge rușinea morală și națională a administrației precedente care - la propriu, nu la figurat - a smuls copiii din brațele familiilor”, a declarat Biden la Casa Albă, la semnarea a trei decrete prezidențiale legate de imigrație.
Ordinele executive respective cer mai multe revizuiri și rapoarte care ar putea declanșa schimbări ale politicii de imigrație în săptămânile și lunile următoare, dar nu oferă un ajutor imediat imigranților cărora li s-a interzis accesul, conform regulilor din mandatul lui Trump, arată Reuters. Printre altele, nu a fost anulat ordinul cunoscut ca “Titlul 42”, emis sub conducerea fostului președinte pentru a opri propagarea coronavirusului; reglementarea respectivă permite autorităților americane să expulzeze pe aproape oricine este prins trecând ilegal frontiera.
Biden a cerut însă revizuirea protocoalelor pentru protecția migranților (MPP), un program al administrației precedente care i-a obligat pe 65.000 de solicitanți de azil să aștepte în Mexic audierea cererilor lor în instanțe din SUA.
Noua administrație a sistat înscrierile în MPP, dar nu a indicat deocamdată cum vor fi procesate cererile celor deja prinși în program.
Chad Wolf, fost secretar interimar al Departamentului de Securitate Internă în guvernul condus de Trump, a declarat într-un interviu că întreruperea MPP a fost o greșeală, deoarece programul a descurajat efectiv imigrația ilegală.
Reuters remarcă și diferența între tonul decretelor lui Biden și retorica incendiară a lui Trump, care prezenta azilanții ca pe o amenințare de securitate sau o risipă economică pentru SUA.
“Securizarea frontierelor nu ne cere să ignorăm umanitatea celor care încearcă să le treacă”, arată ordinul lui Biden referitor la azil.
Agenda noului președinte ar putea fi însă întârziată de opoziția republicanilor și de procesele intentate de grupuri conservatoare. Un judecător federal a blocat, temporar, săptămâna trecută, una din primele decizii privind imigrarea - amânarea cu 100 de zile a multor deportări - la cererea statului Texas, condus de Partidul Republican.
Un alt decret semnat marți de Biden cere revizuirea așa-numitei reguli a “poverii pentru stat”, care îngreunează obținerea statutului de rezident permanent în SUA pentru imigranții săraci. Revizuirea va însemna probabil începutul procesului de anulare a reglementărilor respective, afirmă două surse protejate ale Reuters care cunosc planul.
OPOZANTUL ALEKSEI NAVALNÎI, CONDAMNAT LA 3,5 ANI DE ÎNCHISOARE
Un tribunal din Moscova l-a condamnat marți pe opozantul rus Aleksei Navalnîi, critic acerb al Kremlinului, la trei ani și jumătate de închisoare, după ce a decis că acesta a încălcat condițiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014, dar a spus că termenul său de închisoare va fi scurtat pentru timpul în care s-a aflat în arest la domiciliu, relatează Reuters.
Navalnîi, unul dintre cei mai virulenți critici ai președintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, pe un aeroport din Moscova, la revenirea sa în Rusia din Germania, unde a primit îngrijiri după ce a fost otrăvit, în august, cu agent neurotoxic din familia Noviciok, cu caracter militar.
Astfel, tribunalul a dat curs cererii Serviciului penitenciar din Rusia (FSIN) privind comutarea pedepsei de 3,5 de închisoare cu suspendare împotriva opozantului Aleksei Navalnîi, într-un dosar din 2014, într-o pedeapsă cu executare.Fondul de luptă împotriva corupției (FBK), fondat de Navalnîi, a lansat marți seara un apel la o manifestație imediată la Moscova într-un mesaj pe Twitter, potrivit AFP și Reuters.
Unul dintre avocații lui Navalnîi a declarat că va face apel la această condamnare.
ȘEFUL DIPLOMAȚIEI UE SOLICITĂ “ELIBERAREA IMEDIATĂ” A OPOZANTULUI RUS NAVALNÎI
Șeful diplomației europene Josep Borrell a cerut marți eliberarea imediată a opozantului rus Aleksei Navalnîi, solicitare ce survine cu două zile înainte de vizita sa la Moscova, relatează AFP.
“Condamnarea lui Aleksei Navalnîi încalcă angajamentele internaționale ale Rusiei în ceea ce privește statul de drept și libertățile fundamentale. Cer eliberarea lui imediată”, a spus Josep Borrell într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.
Un tribunal din Moscova l-a condamnat marți pe opozantul rus Aleksei Navalnîi, critic acerb al Kremlinului, la trei ani și jumătate de închisoare, după ce a decis că acesta a încălcat condițiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014, dar a spus că termenul său de închisoare va fi scurtat pentru timpul în care s-a aflat în arest la domiciliu, notează Reuters.
Navalnîi, unul dintre cei mai virulenți critici ai președintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, pe un aeroport din Moscova, la revenirea sa în Rusia din Germania, unde a primit îngrijiri după ce a fost otrăvit în august cu agent neurotoxic din familia Noviciok cu caracter militar.
PENTAGONUL ÎI CONCEDIAZĂ PE ALIAȚII LUI TRUMP DIN COMISIILE CONSULTATIVE
Pentagonul a anunțat suspendarea activităților a 42 de comisii consultative, unde fostul președinte american Donald Trump și-a numit zeci de simpatizanți în ultimele zile ale mandatului său, scrie AFP.
Într-o notă adresată șefilor de servicii și comandamente, noul ministru al apărării, Lloyd Austin, a anunțat că 42 de comisii consultative însărcinate să dea aviz extern Pentagonului, în diverse domenii, vor fi reexaminate pentru a stabili dacă aduc “beneficii tangibile” ministerului.
Sute de experți vor fi, prin urmare, eliberați din funcție, iar activitățile comisiilor suspendate până în iunie, a precizat el. Majoritatea experților vor fi concediați cu începere de la 16 februarie.
Chiar dacă Lloyd Austin a subliniat că dorește să studieze utilitatea acestor comisii, Pentagonul a făcut cunoscut că este vorba despre un răspuns la zecile de numiri de ultim moment ale administrației Trump.
“Este sigur că activitatea frenetică care s-a produs în componența multora din aceste comisii, între noiembrie și ianuarie, l-a îngrijorat profund pe ministru și cu siguranță l-a ajutat să ia această decizie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
După evaluarea acestor comisii, Lloyd Austin va decide numărul acestora și va numi noi experți.
INSTANȚA SUPREMĂ RESPINGE CONTESTAȚIILE ÎN ANULARE FORMULATE DE CONDAMNAȚII DIN DOSARUL”FERMA BĂNEASA”
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestațiile în anulare formulate de persoanele condamnate în dosarul “Ferma Băneasa”, printre care omul de afaceri Remus Truică, jurnalistul Dan Andronic, Paul al României, avocatul Robert Roșu și israelienii Benyamin Steinmetz și Tal Silberstein.
Instanța supremă a admis o excepție a procurorilor și a stabilit că aceste contestații în anulare au fost formulate prematur.
“Admite excepția prematurității invocată de procuror. Constată prematur formulate contestațiile în anulare declarate de contestatorii Truică Remus, Chiriac Theodor, Olteanu Gheorghe, Andronic Dan-Cătălin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Tal Silberstein, Dima Niculae, Marcovici Marius-Andrei, Dicu Corina-Teodora, Benyamin Steinmetz, Musat Apostol, Delcea Valentin, Mateescu Lucian-Claudiu, Roșu Robert-Mihăiță, SC RECIPLIA SRL, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Gheorghiță Dragomira, Paul Philippe al României și SC MERCURE COMMERCE INTERNATIONAL SRLT în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 345/64/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală. Definitivă”, se arată în decizia instanței.
Pe 17 decembrie 2020, omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la șapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani și patru luni închisoare cu executare.
Paul al României a fugit din România, înainte de pronunțarea sentinței, el fiind dat în urmărire internațională.
Jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracțional organizat, el fiind obligat să efectueze muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Centrul de Asistență Integrată București sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3.
În același dosar, israelienii Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz au fost condamnați la câte cinci ani închisoare cu executare, aceeași pedeapsă primind și avocatul Robert Roșu.
Acuzațiile vizează infracțiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare, în interesul obținerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul al României.
