Știre de ultima oră, stimați telespectatori, adică, breaking news, pe românește: dregătorii din educație și învățământ au trecut la treabă, imediat, ba chiar de în-da-tă, după aflarea tristului adevăr că aproape jumătate din elevi sunt analfabeți funcționali, adică știu să citească, dar degeaba… .
Dacă, inițial, dna ministru a zis că nu-i bai și că “nu trebuie să ne îngrijorăm”, între timp, s-a mai sucit, a mai reflectat și a ajuns la concluzia că, totuși, e bai și trebuie să ne îngrijorăm.
Ca urmare, au și fost luate primele măsuri care vor duce la redresarea sistemului și la stârpirea analfabetismului funcțional, această rușinoasă tinichea, atârnată de coada ministerului de resort.
Prin urmare: a fost stabilit un măreț plan de acțiune, în care vin de se intersectează atât măsuri imediate, cât și măsuri pe termen lung, mediu și scurt. În primul rând – anunță dna ministru – se va face “o analiză profundă cu specialiști din domeniu pe subiectul evaluărilor PISA”. După această analiză profundă, vor urma și alte analize, nu chiar așa de profunde, dar tot pe bază de specialiști. Această analiză profundă plus analizele mai puțin profunde vor constitui “baza pentru identificarea și adoptarea unor măsuri”. După constituirea “bazei”, va fi organizată o “dezbatere” mare, dar mare de tot, și cel puțin la fel de profundă ca și “analiza profundă”. La această “dezbatere”, vor participa, alături de specialiștii care “participaseu” la “analiza profundă”, și reprezentanți ai profesorilor, elevilor și ai societății civile care nu “participaseu” la “analiza profundă”, prin urmare nu știau de “baza pentru identificarea și adoptarea unor măsuri”. În urma “dezbaterii” pe baza “bazei” obținute pe baza “analizei profunde”, se va elabora – cel târziu până la sfârșitul lunii – “un set de măsuri concrete cunoscute și asumate de toți actorii educaționali”.
Aha, stai că suntem pe cale s-o descâlcim: deci, cetățenii aiștia, de fuseră la “dezbatere” (după ce au ratat “analiza profundă”) vor fi informați că până la sfârșitul lunii se va elabora (trăiască diateza reflexivă, cum te scoate ea din încurcătură, mai abitir ca diateza pasivă!) “un set de măsuri concrete cunoscute și asumate de toți actorii educaționali”. Adică, și de cei care participaseră la “analiza profundă”, și de ăștilalți, care participaseră doar la “dezbatere”. Așa, da. Să nu fie supărare. Așa, o scoatem cumva la capăt și, dacă nu chiar până la sfârșitul lunii decembrie, dar, cel târziu până la finele anului în curs, se vor adopta primele măsuri menite a eradica, pentru totdeauna, analfabetismul funcțional. Până la împlinirea acestui măreț ideal, conducerea ministerului de resort anunță că “oferă tuturor… o vacanță”. Adică, și celor cu “analiza profundă”, și celor cu “dezbaterea”. Ce frumos.
Bine, bine, dar asta nu înseamnă că și “specialiștii” își iau vacanță. Da’ de unde: se anunță alte și alte măsuri, care au mai fost anunțate și în anii trecuți, dar, potrivit principiului: “Lăsați-mă să încep ce am de terminat”, toate au fost lăsate baltă ori s-au pierdut pe drum. Așadar: anul viitor, părinții ar putea primi pentru copii vouchere after-school, printr-un proiect cu finanțare europeană (care proiect ar trebui să fie deja întocmit, știut fiind hățișul birocratic, mâncătoria de nervi și de timp pe care le presupun finanțarea din fonduri UE nerambursabile); în viitor (mai apropiat sau mai îndepărtat) cei care vor să se facă profesori vor urma un master didactic, de un an și jumătate, ca să se familiarizeze cu psihologia copilului, tot pe bază de proiect european; se vor da rechizite școlare și masă caldă; se vor croșeta diverse “programe naționale”; la anul, Educația va primi 5% din PIB (în cazul în care, desigur, dl Cîțu va reuși să mai acopere din “găuri”) etc. și așa mai departe, cu precizarea că, pe moment, este în derulare dubiosul proiect CRED (Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți), tot un fel de apă de ploaie, dar cu pretenții europene, în valoare de 42 de milioane de euro, în cadrul căruia 55.000 de profesori sunt “formați” de 900 de “formatori”, pe care nu se știe cine îi formează.
Eforturile societății civile (Platforma civică “Împreună”, asociații de părinți etc.) de a afla numele a tot soiul de “experți cooptați” de minister, calitatea și interesul în numele cărora aceștia zburdă prin sistem, băgându-și nasul prin programă și prin manuale (doldora de greșeli și de texte cu iz sexual), semnalele de alarmă trase împotriva introducerii ideologiei de gen în educație, încălcările grave ale Constituției și ale drepturilor copilului rămân, în continuare, cu răspunsuri seci, de genul “experții cooptați cu atribuții în evaluarea proiectelor de manuale școlare verifică respectarea principiilor nediscriminării de orice fel.”
…Că veni vorba de programă și de manuale: se preconizează reintroducerea Geografiei ca materie de examen la Evaluarea Națională și la Bacalaureat…
Iată o măsură cu adevărat bună. Numai că “măsura” ar trebui să treacă mai întâi pe la minister și pe la făcătorii de manuale, să afle și dânșii că Turnu Măgurele nu se află la Drobeta-Turnu Severin, Marea Moartă și Marea Roșie sunt două mări diferite, în sensul că una e moartă, iar cealaltă e roșie, așa cum Ascension nu-i totuna cu Asuncion, prima fiind insulă, a doua fiind capitala Paraguayului, oricât ai respecta “principiile nediscriminării de orice fel”. Adică, și baba ar fi putut participa la război, dar numai în anumite condiții, degeaba se simte discriminată…
În fine, tot răscolind prin sacul cu “măsuri”, n-am dat de niciuna care să aibă vreo legătură cu “cetitul cărților”, ca atare: nimic despre “găurile” din cunoștințele de gramatică și ortografie, nimic despre halul în care e chinuită limba română, nimic despre faptul că două secole de istorie sunt predate în două ore. Nimic, nimic, nimic. Silențium total.
…Salutară este, în context, poziția exprimată, deunăzi, de Academia Română, din ale cărei propuneri cităm cu profundă și nedisimulată admirație: “Dimensiunea istorică a existenței noastre individuale și de grup rămâne esențială. Nu putem transforma conștiința socială în tabula rasa – ștergând întreaga experiență de viață a omenirii -, ca să construim noi identități iluzorii (…). Pentru aceasta, este nevoie: de o cunoaștere aprofundată a limbii și literaturii române; de studierea temeinică a gramaticii, inclusiv în anii de liceu, la toate profilurile, în maniere adaptate și specifice, de exercițiul insistent al lecturii, deopotrivă din cărți tipărite sau pe suport digital; cultivarea literaturii române în manieră diacronică, pe curente și mișcări literare, din Evul Mediu până astăzi; cultivarea serioasă a limbilor străine și a literaturii universale (…); învățarea literaturii prin prisma istoriei literaturii dă rezultate foarte bune, verificate de sute de ani, iar scriitorii nu trebuie studiați după gustul profesorului, ci după necesitățile interne ale disciplinei (…). Ideea reducerii orelor de istorie cu scopul asigurării educației globale și pregătirea viitorilor cetățeni europeni este absurdă: identitatea europeană nu se poate obține prin distrugerea identităților naționale, ci, dimpotrivă, prin fortificarea lor; un român care știe cum și de ce este român îl va înțelege și prețui pe un francez, leton sau suedez. Diminuarea studiului istoriei înseamnă condamnarea noastră la ignoranță și izolare (pe de o parte, va crește în societate ponderea dacopaților, autohtoniștilor și tradiționaliștilor, iar pe de alta, a mondialiștilor și detractorilor, care exhibă nimicnicia poporului român, condamnat – după opinia lor – să rămână la coada lumii) (…)
Convingerea noastră – aidoma mesajului din motto-ul pus la intrarea unei faimoase universități – este că o națiune nu moare în urma atacurilor cu rachete balistice intercontinentale, ci în urma distrugerii sistemului ei de învățământ, de educație în general”.
…Cam asta ar trebui să fie și convingerea “actorilor educaționali”, sens în care propunem organizarea, numaidecât, a unei “analize profunde” și a unei dezbateri și mai profunde. Că n-om lălăi-o până la Ecuator. Sau Ecuador?