“Limpede nu poți să vezi decât cu inima. Ochii nu pot pătrunde în miezul lucrurilor” (Antoine de Saint-Exupery)
Începând din 1999, sub egida ONU, Fundația Mondială a Inimii organizează, la 29 septembrie, în peste 100 de țări din lume, Ziua Mondială a Inimii, o campanie de informare a populației asupra bolilor cardiovasculare, atrăgând atenția asupra importanței măsurilor preventive pentru reducerea riscului acestor boli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 80% din decesele premature și accidentele vasculare ar putea fi evitate dacă principalii factori de risc ar fi ținuți sub control.
Bolile cardiovasculare constituie cea mai importantă cauză de deces în întreaga lume, iar după toate probabilitățile, situația va rămâne neschimbată timp de mulți ani de acum încolo, susțin cercetătorii. Anual, 17,9 milioane de oameni (dintre care 4 milioane în Europa) mor din cauza bolilor cardiovasculare, ceea ce reprezintă 31% din totalul deceselor la nivel mondial. Factorii de risc includ: tensiune arterială, nivel crescut de colesterol și glucoză; fumatul; consumul redus de fructe și legume; obezitatea.
Și în țara noastră, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, bărbații confruntându-se cu un risc semnificativ mai mare decât femeile. Potrivit studiilor în domeniu, în România, peste 50% din numărul deceselor înregistrate în rândul bărbaților sunt cauzate de boli cardiovasculare, iar obezitatea, fumatul, hipertensiunea sau diabetul sunt principalele cauze ale numărului crescând de decese, iar în cazul femeilor, responsabile sunt obezitatea și lipsa exercițiilor fizice.
Important de știut! Simptomele tipice ale atacului de cord
Bolile cardiace sunt “criminali tăcuți”, simptomele lor fiind, de multe ori, aproape insesizabile și ușor de confundat cu cele ale indigestiei, întinderilor musculare sau ale oboselii cronice. Ele pot să difere de la o persoană la alta: unii pacienți nici nu sesizează suferințele organismului și constată cu stupoare că au trecut printr-un infarct miocardic.
Simptomele atacului de cord pot să debuteze lent și să cauzeze dureri ușoare și disconfort suportabil sau pot fi intense și să debuteze brusc. Persoanele care suferă de diabet zaharat nu au, de regulă, simptome înainte de debutul infarctului miocardic.
Cel mai comun simptom, la bărbați și femei deopotrivă, este durerea toracică. Semnele și simptomele apropierii unui atac de cord pot fi:
* Durerea sau disconfortul la nivelul pieptului. Majoritatea infarcturilor miocardice implică apariția unei senzații de durere în centrul sau în partea stângă a pieptului. Disconfortul poate să persiste minute în șir sau să apară și să dispară succesiv, resimțindu-se ca o presiune, plenitudine, apăsare sau durere ascuțită, care poate lua și forma hiperacidității gastrice sau a indigestiei.
* Disconfort la nivelul părții superioare a corpului. Unele persoane acuză dureri ale ambelor brațe, spatelui, umerilor, gâtului, mandibulei sau stomacului.
*Dificultăți de respirație. Respirația dificilă sau întreruptă poate fi singurul simptom al infarctului sau poate fi o manifestare produsă de durerile toracice, apărută în timpul odihnei sau la depunerea unei activități fizice solicitante.
Simptomele anginei pectorale pot fi similare cu cele ale atacului de cord. (Angina este o durere puternică a pieptului, apărută în cazul persoanelor care suferă de boli cardiace coronariene și care depun efort fizic susținut. Aceasta persistă de regulă câteva minute și dispare odată cu odihna.)
Important de reținut este că durerea în piept sau disconfortul de la acest nivel, care nu cedează sau își schimbă manifestările (de pildă, apare mai des atunci când vă odihniți în pat), indică de cele mai multe ori riscul crescut de declanșare a atacului de cord.
Alte simptome frecvente: transpirațiile reci; simptome tipice răcelii și gripei; senzația de oboseală accentuată, timp de mai multe zile, fără justificare; senzația de greață și vărsături, apărute fără un motiv aparent; amețeli bruște, inexplicabile; bătăi neregulate ale inimii; stare accentuată de anxietate.
Nu toți pacienții care trec printr-un atac de cord prezintă simptome tipice. Cei care au suferit în trecut un atac de cord pot observa manifestări clinice diferite la declanșarea unui nou infarct miocardic. Există și cazuri în care simptomele sunt aceleași de fiecare dată.
Din tainele și ciudățeniile inimii
* Inima unei persoane adulte bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi, ceea ce înseamnă că, dacă trăim cam 70 de ani, inima noastră înregistrează, pe tot parcursul vieții, aproximativ trei miliarde
de bătăi.
* Deoarece are propriul ei impuls electric, inima poate continua să bată chiar și după ce este separată de corp.
* Inima pompează sânge la aproape toate cele 75 de trilioane de celule ale organismului. Numai corneea nu este alimentată cu sânge.
* Inima fătului începe să bată după patru săptămâni de la concepție.
* Filosoful grec Platon susținea că rațiunea își are originea în creier, iar pasiunile se nasc din inimă. Încă din antichitate, oamenii n-au încetat să creadă că izvorul iubirii sălășluiește în inimă.
* În 1929, chirurgul german Werner Forssmann și-a examinat anatomia propriei inimi, prin introducerea unui cateter în vena brațului.
* Primul transplant de inimă a fost realizat în 1967, când dr. Christiaan Barnard din Africa de Sud a transplantat o inimă umană în corpul lui Louis Washansky. Acesta a supraviețuit doar 18 zile.
* În mod obișnuit, inima femeilor bate mai repede decât cea a bărbaților. Motivul? Necunoscut.
* În doar 16 secunde, sângele ajunge până la degetele de la picioare și înapoi în inimă.
* Medicul francez René Laennec a considerat că este nepoliticos și nepotrivit să pună urechea pe pieptul pacientelor, din cauza sânilor mari ai acestora. Se spune că astfel a luat naștere stetoscopul (din limba greacă: stethos- piept, skopos – examinare).
* Inima bărbaților cântărește aproximativ 283 de grame, iar cea a femeilor cântărește cam 225 de grame. Așa că, la drept vorbind, bărbații au inima… mai mare decât femeile! În schimb, inimile femeilor bat cu 10% mai repede decât inimile bărbaților.
* Râsul poate mări cu 20% fluxul sanguin în interiorul corpului omenesc. De aceea, se spune că râsul este cel mai bun medicament.
* Cuvintele “inimă” și “sânge” se regăsesc în absolut toate piesele lui William Shakespeare.
* Zilnic, o inimă sănătoasă produce energia necesară punerii în mișcare a unui camion de mărime medie pe o distanță de aproximativ 10 kilometri.
* În corpul omenesc se află aproximativ cinci litri de sânge, care circulă prin tot corpul de trei ori în fiecare minut.
* Inima nu este așezată lângă umărul stâng, ci în centrul pieptului, între plămâni. Doar partea inferioara este ușor întoarsă către stânga. Plămânul stâng este puțin mai mic decât cel drept fiindcă trebuie să facă loc în cavitatea toracică pentru inimă.
* Puse cap la cap, vasele sanguine au o lungime de peste 96.000 de kilometri. (Circumferința Pământului la Ecuator este de 40.075 de kilometri.)
* Cele mai multe atacuri de cord au loc între orele 8 și 9 dimineața. Ziua cea mai riscantă este lunea.
* O inimă sănătoasă poate produce atâta presiune încât să arunce sângele pompat la o distanță de nouă metri.
* Chiar și când stăm pe loc, mușchiul inimii lucrează la fel de intens ca mușchii de la picioarele unui alergător de viteză.
* Sângele este format din apă în proporție de 78%.
Un stil de viață sănătos înseamnă o inimă sănătoasă
* Aruncați țigara! Dacă sunteți fumător, renunțați la fumat. Este cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru sănătatea inimii dvs. Fumatul este una din principalele cauze ale bolilor coronariene. La un an după ce v-ați lăsat de fumat, riscul unui atac de cord scade până la aproximativ jumătate din cel al unui fumător.
* Faceți mișcare 30 de minute zilnic sau 150 de minute de gimnastică aerobică de intensitate moderată, săptămânal.
* Controlați-vă greutatea! Supraponderabilitatea poate crește riscul de boli cardiace. Consumați zilnic cel puțin 30 de grame de fibre! Le găsiți în pâinea integrală, ovăz, tărâțe, cereale integrale, cartofi cu coajă, fructe și legume (cel puțin cinci porții pe zi).
* Evitați zahărul și grăsimile!
* Reduceți consumul de sare!
Odată ce vă obișnuiți cu gustul alimentelor fără adaos de sare, o veți putea elimina complet din alimentație. Cea mai mare cantitate de sare pe care o consumăm se află deja în produsele alimentare de pe rafturi. Verificați etichetele. Adulții ar trebui să consume în total cel mult 6 grame pe zi, ceea ce înseamnă cel mult o linguriță de sare.
* Consumați pește cel puțin de două ori pe săptămână, inclusiv o porție de pește gras. Macroul, somonul, sardinele, tonul proaspăt reprezintă o sursă de grăsimi omega – 3, care ajută la protejarea împotriva bolilor de inimă.
* Reduceți consumul de alcool! Nu uitați că alcoolul conține calorii, prin urmare, îngrașă.
* Citiți etichetele de pe produsele alimentare, pentru a vedea cât de multe calorii, grăsimi, sare și zahăr conțin ele. Înțelegerea modului în care acestea se potrivesc cu programul dvs. alimentar vă ajută să faceți alegeri mai sănătoase. (surse – nhs.uk, timeanddate.com, express.co.uk, ibtimes.co.in, flushinghospital.org, mayoclinic.org)
…Urmează-i cărarea, ascultă-i glasul!
Trebuie să ai tu mai întâi inimă ca să înțelegi inima celuilalt. (Gustave Flaubert)
Acasă este acolo unde-ți este inima. (Pliniu cel Bătrân)
Singurătatea mușcă uneori chiar din inimă. (Octavian Paler)
Ochii îs doi și-s triști, d-apoi inima, singură?! (Grigore Vieru)
Nu e armă mai puternică decât inima curată. (Ioan Slavici)
Doamne, m-am prăbușit în inima mea… (Emil Cioran)
Unde poruncesc cei vrednici, toți se supun cu dragă inimă. (Publius Syrus)
Pentru mine, muzica e atunci când îmi pun inima pe note. (Giuseppe Verdi)
Adevărata noblețe nu e a titlului, ci a inimii. (Lope de Vega)
Inima unui om de Stat trebuie să se afle în capul său. (Napoleon Bonaparte)
Inima – acel organ în care se refugiază sensibilitatea noastră și la care, de când există sentimente, oamenii duc mâna, atât la o mare bucurie, cât și la o mare durere. (Balzac)
Întregul timp care nu e simțit cu inima e la fel de pierdut ca și culorile curcubeului pentru un orb sau cântecul unei păsărele pentru un surd. Din păcate, există inimi oarbe și surde, care nu simt nimic, deși bat. (Michael Ende)
Inima spune da, însă mintea spune nu. (Albert Einstein)
Inima omului e largă, de ce unii și-o poartă strâmtă și plină de ură? (Marin Preda)
Nimeni nu a reușit să măsoare, nici măcar poeții, cât poate inima să ducă. (Zelda Fitzgerald)
Niciodată mintea nu conduce; ea arată numai alternativele. Direcțiunea finală o hotărăște inima. (Titu Maiorescu)
Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște. (Blaise Pascal)