Fie că apare în contextul unor evenimente stresante, fie din cauza exacerbării unor sentimente precum teama, fiecare dintre noi poate experimenta la un moment dat simptome specifice unui atac de panică.
Potrivit psihologului Florentina Ionescu, citat de DiGi24, cel mai important lucru este să conștientizezi ceea ce ți se întâmplă și, mai ales, să găsești resurse interioare pentru a depăși acest episod.
Simptome
Atacul de panică poate apărea oricând, ziua sau în timpul somnului, și este de obicei manifestat prin simptome precum dificultate de respirație, amețeală, bătăi rapide ale inimii, senzație de nod în gât, tremur, sentimentul că se va întâmpla ceva înspăimântător, teama de moarte iminentă și de pierdere a controlului. Atacul de panică poate surveni în urma unor interpretări exagerate ale unor simptome fizice, astfel că persoana afectată tinde să caute o cauză biologică a stărilor pe care le trăiește. Cum problema pornește de la nivel psihic, tot acolo se găsește și soluția.
Important pentru diagnostic este să fie prezente cel puțin patru simptome pentru a ne da seama că este vorba despre un atac de panică, de genul palpitații, creșterea ritmului cardiac, senzația de sufocare, o respirație agitată, senzația de greață, de durere în piept sau de jenă la nivelul abdomenului și, în plus, foarte important, starea intensă de frică sau chiar teroare, cu ideea că există un pericol iminent de moarte.
Factori declanșatori
Printre situațiile care pot declanșa atacurile de panică, se regăsesc evenimente de viață stresante, cum ar fi asumarea unor noi responsabilități, inclusiv pregătirea pentru rolul de părinte, chiar dacă este o situație, în esență, pozitivă.
Desigur, evenimentele de viață traumatizate (o boală gravă, îmbolnăvirea sau accidentarea unei persoane dragi) pot declanșa atacul de panică, la fel ca și schimbarea locuinței, schimbarea locului de muncă, lipsa de odihnă care duce la oboseală, slăbiciune, scăderea randamentului și care poate favoriza apariția și întreținerea gândurilor catastrofice.
În atacul de panică cu agorafobie, sunt asociați o serie de stimuli, precum locurile publice aglomerate, spații deschise, situații în care ieșirea rapidă este blocată (lifturi, trenuri, mașini), călătoriile departe de casă sau alte activități care cresc pulsul.
Diagnosticare
În atacurile de panică, putem avea senzația de corp foarte ușor, ca și cum ne uităm la noi în timp ce ni se întâmplă toate acestea (simptomele) sau ca și când ni se umflă un balon în cap, având senzația de cap foarte ușor. Unul sau două atacuri de panică de-a lungul vieții sunt normale, oricui i se poate întâmpla, dar mai multe atacuri de panică pe zi sau pe săptămână sunt problematice.
Diagnosticul se pune dacă e vorba de cel puțin două atacuri de panică repetate, urmate de cel puțin o lună în care ne facem griji în legătură cu apariția unui alt atac de panică sau ne modificăm comportamentul astfel încât să preîntâmpinăm apariția unui nou atac.
Ce putem face
În opinia specialistului, la atacul de panică preocuparea pentru simptome este atât de mare (deși este vorba despre un pericol mai degrabă imaginar decât unul real), încât pur și simplu persoana uită să respire sau respiră superficial sau sacadat, ceea ce duce la epuizare. Deci, în primul rând să respirăm, apoi să ne mutăm atenția de la simptome.
Cu cât ești mai atent la simptomele fizice, cu atât ele se vor intensifica, prin urmare e foarte important să îți ții mintea ocupată. De exemplu, poți să spui tabla înmulțirii, poți să numeri invers, poți să spui o rugăciune. Orice pentru a-ți muta atenția de la simptome.
Printre tehnicile folosite în gestionarea atacului de panică și a agorafobiei regăsim relaxarea, crearea unei ancore (reper) realiste, restructurarea cognitivă și desensibilizarea în imaginar.
