Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaților, pe 26 iunie, în formă reexaminată, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
Fostul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, inițiator al proiectului, a precizat că au fost foarte puține modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituțională în ansamblul său, ci Curtea a cerut ca la trei paragrafe să fie niște clarificări.
Astfel, conform celor adoptate, s-a modificat definiția stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege, în care asigurații au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă și care nu cuprinde perioadele asimilate.
De asemenea, a fost modificată definiția pensionarului, în sensul că acesta este “persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege”, fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.
Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabilii sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, “contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și din indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entitățile asimilate acestora au obligația, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reține la sursă și de a vira contribuția de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat; b) persoanele fizice care realizează venituri din activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală și care, potrivit Codului fiscal, pe baza declarației individuale de asigurare, datorează și plătesc contribuția de asigurări sociale; c) angajatorii sau entitățile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligația de a plăti contribuția de asigurări sociale datorată pentru condiții deosebite și/sau speciale de muncă, precum și eventuale diferențe de contribuții de asigurări sociale pe care legislația le pune în seama angajatorului; d) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile teritoriale și unitățile trimițătoare, care, potrivit legislației specifice, au obligația de a suporta din bugetele proprii contribuția de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate”.
De asemenea, s-a mai stabilit că “pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condițiile de pensie pentru limită de vârstă și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli și accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din Decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității”.
Legea a fost adoptată, inițial, de Parlament, la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituționalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituționalitate și, prin Decizia nr. 138, din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art. 25 alin. (1) și art. 63 lit. a) și b) sunt neconstituționale.
Cu o săptămână înaintea adoptării acestuia de către deputați, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii, Camera Deputaților fiind for decizional. AGERPRES
... ȘI LEGEA ZGOMOTULUI!
Legea stabilește cadrul legal privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și transpune mai multe directive europene în domeniu.
Pe 5 iunie, Camera Deputaților a adoptat legea, care prevede că, până la 30 iunie 2022, vor fi elaborate hărțile strategice de zgomot, iar până la 18 iulie 2023 vor fi realizate planurile de acțiune destinate gestionării zgomotului și efectelor acestuia.
Autoritățile administrației publice locale vor realiza cartarea zgomotului și vor elabora hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune. Acestea vor crea baza de date geospațială necesară realizării hărților strategice de zgomot, potrivit prevederilor legii, pentru: traficul rutier și de tramvaie de pe drumurile din interiorul aglomerărilor; drumurile naționale, drumurile județene sau comunale care au un trafic mai mare de trei milioane de treceri de vehicule pe an; amplasamentele unde se desfășoară activități industriale în interiorul aglomerărilor sau cele din exteriorul aglomerărilor, dacă activitatea acestora influențează nivelurile de zgomot din interiorul aglomerărilor.
De asemenea, companiile care au în administrare infrastructuri rutiere, feroviare, aeroportuare și portuare, după caz, realizează cartarea zgomotului și elaborează hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune pentru: traficul rutier desfășurat pe drumurile principale, care se află în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA și care au un trafic mai mare de trei milioane de treceri de vehicule pe an; traficul feroviar desfășurat pe căile ferate care se află în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate “CFR” SA; traficul aerian desfășurat pe aeroporturile principale; traficul din porturi, mai prevede proiectul. (sursa green-report.ro)
