În ziua de 23 aprilie se sărbătorește Ziua bibliotecarului, precum și Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Această sărbătoare este cu atât mai specială în anul acesta, întrucât anul 2019 a fost declarat Anul cărții în România. În acest context se organizează activități cu caracter cultural, întâlniri cu scriitori, oameni de cultură din diferite domenii, prin care se reliefează importanța lecturii și rolul extrem de important pe care instituțiile de carte îl joacă în societate.
Nu putem întotdeauna să învățăm acasă, în special pentru că nu avem materialul documentar necesar. În condițiile afluxului informațional actual, necesitățile de documentare cresc și nicio bibliotecă personală nu poate fi satisfăcătoare. De aceea elevul, studentul și cercetătorul profesionist sunt obligați să lucreze în biblioteci publice, instituții care trebuie să se integreze în mediul lor de muncă intelectuală.
Tehnicile de muncă intelectuală în bibliotecă se perfecționează în permanență, deschizându-se noi perspective muncii de cercetare științifică a elevilor și studenților. Pentru desfășurarea muncii intelectuale în biblioteci, în condiții optime, trebuie să se cunoască unele aspecte specifice acestei activități. Lectura în bibliotecă este reglementată printr-o serie de dispoziții administrative care prevăd formalitățile de înscriere și de eliberare a unui permis de intrare; solicitarea cărților pe un anumit formular special: buletin de cercetare; respectarea unei ținute disciplinare; restituirea la timp a materialului împrumutat acasă; mânuirea cu grijă a cărților și a revistelor; interzicerea adnotărilor, sublinierilor, a îndoirii foilor etc. Nerespectarea acestor dispoziții poate atrage sancțiuni până la retragerea posibilității de studiu în biblioteca respectivă.
Atitudinea față de munca de conținut executată în bibliotecă se formează treptat, elevul, studentul, cercetătorul învățând să înlăture dificultățile și să culeagă satisfacții de pe urma lucrărilor terminate cu succes. Ulterior, sprijinindu-se pe anumite deprinderi și obișnuințe deja dobândite prin experiență și cu ajutorul personalului bibliotecilor, cel care studiază ajunge la stadiul capacității de autodirijare, fiind interesat pentru unele tipuri de activități care au și intrat în cercul preocupărilor sale constante. În condițiile învățământului modern, se tinde să-i obișnuim pe viitorii specialiști cu activitatea de însușire a cunoștințelor, în așa fel încât să poată face față cerințelor societății pentru care sunt instruiți, munca în bibliotecă fiind o parte integrantă a muncii de educație și instruire permanentă.
Profesorul Stanciu Stoian, referindu-se la îndrumarea muncii intelectuale, scria: “E nevoie de multă dibăcie și prudență în alegerea mijloacelor. Totul va fi să creăm o atmosferă de așa natură încât să captăm încrederea cititorului care ar vrea să ne ceară sfaturi. După sfaturile cerute, noi putem, examinându-le cu atenție, să cunoaștem natura preocupărilor sale pe care, apoi, în deplină cunoștință de cauză, să le putem dirija discret”. Biblioteca, inimă a educației și învățământului, e necesar să devină inima care bate pentru o studiere și o cercetare de mare eficiență.
