MOTTO: “Reaprindeți candele-n căscioare / Lângă busuiocul cel mereu / Degerat la mâini și la picioare, / Se întoarce-acasă Dumnezeu” – Grigore Vieru (14 feb. 1935 – 18 ian. 2009).
“Literatura unei nații nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă, până când societatea națională și statul național n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă de putere și înțelegere”. – Ion Luca Caragiale (13 feb. 1852 – 9 iunie1912).
În data de 17 februarie, anul Domnului 2019, la Biblioteca “Liviu Rusu” din orașul Sărmașu, la ora 13, după Sfânta Liturghie, un grup de patrioți români s-au adunat pentru a comemora “aducere aminte” a doi titani ai literaturii române, patrioți și creștini: Ion Luca Caragiale și Grigore Vieru. Gazda bună, ca întotdeauna nu putea să ne fie decât doamna directoare Dinuca Burianu, sufletul cultural sărmășean, care ne-a primit cu zâmbetul pe buze și dragoste în inimă pe toți cei veniți de la Cămăraș, Șeulia de Câmpie, Balda, Sărmășel, Sărmașu și, nu în ultimul rând, Tg.-Mureș, prin domnul Nicolae Băciuț, directorul Direcției de Cultură Mureș.
Doamna Dinuca Burianu, “amfitrioana” noastră, a deschis, după cum era și firesc, simpozionul aniversar, urând bun venit tuturor participaților și prezentând tema în dezbatere, nutrind speranța unei reușite a momentului în speță.
Domnul director Nicolae Băciuț a prezentat viața și activitatea contemporanului și prietenului domniei sale, GRIGORE VIERU, spunând: Poetul și patriotul Vieru a făcut și face parte integrantă din literatura română și rămâne fidel acesteia. A fost cel mai bun produs al Basarabiei, remarcându-se în opera sa la patru din esențele vieții: copilărie, mamă, Patrie și Dumnezeu, pe care le-a cântat în opera sa cu deosebită seriozitate și dragoste: “Din Basarabia vă scriu, / Dulci frați de dincolo de Prut. // Vă scriu cum pot și prea târziu, / Mi-e dor de voi și vă sărut”. A fost la Tg.-Mureș de trei ori și de fiecare dată când ne întâlneam mă saluta cu apelativul “FRATE”. Aici a scris cele mai frumoase poezii despre Transilvania, sora Basarabiei, de multe ori în necaz și suferințe, ambele. A dorit ca nimeni altul “UNIREA PATRIEI”:
“Dacă unii visează să ajungă în Cosmos, eu am visat o viață să ajung în România”. A fost cu adevărat un muncitor al cuvintelor, spunând: “Îmi place să ostenesc în ocna cuvintelor”. La sfârșitul expozeului, mult mai detailat, domnul director a recitat câteva poezii ale poetului patriot Vieru, cum numai domnia sa o poate face în spațiul transilvan, și nu… numai, umplându-ne sufletele de o bucurie, care greu se pot descrie în cuvinte.
Doamna profesoară Rodica Brândașu ne prezintă pe “Conu Iancu Caragiale”, ca una care, de peste 40 de ani, l-a prezentat, cu multă seriozitate și responsabilitate, miilor de elevi care au trecut prin mâna domniei sale. Caragiale “ura proștii” și înfiera, satirizând toată clasa politică a timpului: “La noi, minciuna, adulterul, uneltirea mișelească sunt nimicuri pline de haz, de care râd toți cu multă poftă”; Industria română este admirabilă, e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire”; “Un popor care nu merge înainte, stă pe loc, ba chiar, dă înapoi”. În urma unui acuzat de plagiat, plictisit și sătul de tot ce era în țară, pleacă la Berlin, unde și moare în anul 1912. Sicriul este adus în țară, dar parcă, urmare unui făcut, se rătăcește trei săptămâni prin Austria. Timpul lui de altădată este copie fidelă celui de astăzi, cu deosebirea că “el, Conu Iancu…” lipsește cu desăvârșire. Parcă, a prevestit peste timp exodul de “materie cenușie” și “mâna de lucru românească”: “Nu mai pot trăi aici! E prea grea duhoarea! M-am săturat să văd aceleași mutre, aceleași fosile care conduc viața publică”.
Grupurile de artiști din spațiile mai sus amintite, conduse de doamna Bucur Filomena de la Cămăraș, elevele Socol Maria și Antonia din Șeulia de Câmpie, Dinuca Burian pentru Balda și Sărmașu, ne-au prezentat un program excepțional, aducându-ne în timp și spațiu cu demnitarii mai sus evocați. Felicitări deosibite pentru toți cei implicați: profesori, părinți, elevi, organizatori, dar poate un plus pentru “GRAIUL CÂMPIEI”, CARE CU MULTĂ ONOARE A REPREZENTAT Sărmașul cultural și spiritual la Roma, și în multe locuri din țară, aducând diplome, premii, mândrie în urma unei bogate activități care este unică din punct de vedere cultural în spațiul mureșan, după cum spunea domnul director Nicolae Băciuț, care la sfârșitul simpozionului a împărțit diplome bine meritate “elevilor actori”. Poza finală, tortul cu chipul “Conului Iancu”, agapa frățească, ne-au adus un plus de bucurie și speranță pe viitor… neuitând de povața lui: “Când ar trebui să dau vreo povață unui tânăr, iată pe care i-aș da-o: TINERE ROMÂN: Să-ți faci PATRIA scumpă și sfântă ca mama. S-o iubești și s-o respecți din adâncul sufletului tău. De dragostea și respectul tău pentru ea să nu faci vreo reclamă și paradă. Ba, ai dreptul și datoria să urăști, să lovești, să sfarmi pe ai tăi frați ticăloși, care, în loc s-o iubească și s-o respecte ca pe o mamă cuminte, onestă și severă, o curtează, o măgulesc și exaltează ca pe o bătrână cochetă, nebună”.