În seara de Crăciun - o mămăligă
sucită ca pe vremuri ancestrale,
ca o regină - în mijlocul mesei,
cu jind privește caldele sarmale.
Sfânta familie s-a strâns acasă,
cu vin pelin este carafa plină,
bunica blândă spune rugăciunea,
iar sufletele casei... se închină.
și e tăcere... numai cerul cântă
ningând pe omenire fulgi de leruri,
«așa și pre pământ » - rostește tata,
astăzi petrec și sfinții de prin ceruri.
Câinele latră... dar a bucurie,
desigur - au sosit colindătorii,
desagii le sunt plini de toate cele
și-s, parcă, mai înalți ca purtătorii.
Un iepuraș apare din zăpadă
ducând sub braț un morcov bun de ros,
- tu ce dorești, măi, zgârgore de viață?
- eu vreau s-anunț... că s-a născut Hristos!
În grajd, la Betleem, năștea Maria
și marii magi ai lumii privegheau,
irozii lumii sfârtecau copiii,
creștinii se-nchinau și ei credeau.
...Apoi a dat și cântecul năvală,
umblau colindăreții din Ajun:
HAI LA MULȚI ANI, CU BANI ȘI FERICIRE!
români frumoși - E NOAPTEA DE CRĂCIUN!