Da, de ce în Ungaria și nu în România? Pentru că Ungaria are infrastructură (autostrăzi și șosele moderne), stabilitate economică și politică și, ce-i mai important, legislație fiscală atractivă și stabilă. Cu toate că Ungaria „are mai puțin de jumătate din suprafața României – 93.023 kmp față de 238.397 kmp și un raport similar al populației – 9,79 mil. față de 19,63 mil. -, însă beneficiază de un PIB nominal per cap de locuitor de trei ori mai mare decât al nostru (31.370 USD față de 11.817 USD). Nu are o tradiție în industria auto, singurele legături cu acest sector fiind bătrânele camioane Raba și autobuzele Ikarus. Cu toate acestea, Ungaria, că despre statul vecin este vorba mai sus, a reușit în ultimii 28 de ani să dea o lecție usturătoare României în privința atragerii investitorilor străini din industria auto”.

Lăsând deoparte animozitățile și polemicile prin care guvernanții noștri își justifică incompetența în materie de fiscalitate și de infrastructură, de preocupările cu statul paralel și subordonare a justiției, „vinovată” pentru dosarele lor de corupție instrumentate de procurori, vinovați nu sunt ei că investitorii străini ne ocolesc. În schimb, guvernul maghiar își vede de treabă, atrăgând investitorii străini, cele mai recente exemple sunt firmele Daimler și BMW, lăsând cu ochii în soare guvernul român, demonstrând clar incapacitatea acestuia de a oferi soluții clare și avantajoase într-o industrie cu valoare adăugată mare.

În timp ce statul român, încă din 1991, „încerca timid să salveze ce mai rămăsese din industria auto, din uzinele de la Colibași, Brașov, Câmpulung Muscel și Craiova, în Ungaria a venit primul mare investitor străin în domeniul auto – Suzuki, cu o investiție, de început, de 14 miliarde de forinți. Firma Magyar Suzuki Corporation a început să producă autoturisme de mici dimensiuni Suzuki, Fiat și Opel. În acel timp, statul român acționa cu timiditate să salveze singura firmă auto rămasă la noi, Renault, care a introdus în fabricație renumitul Logan. În 1993, în Ungaria venea un alt mare investitor din industria auto din Germania, Audi, care, la început, la Gyor, construiește o uzină de motoare, după care și una de autoturisme. La acestea li s-a mai adăugat firma Opel cu uzina de propulsoare de la Szentgotthárd”. Pe lângă aceste firme importante, în producția de autovehicule, „în Ungaria se mai află companii precum Robert Bosch, Thyssenkrupp, Borg Waner, Delphi, Delco Remy, Halla Visteon, Bridgestone, Continental, Denso, Hankook, Lear, Luk sau Michelin”.

Gabriel Sicor, președintele Asociației Constructorilor de Autovehicule din România (ACAROM) precizează că statisticile maghiare arată că „fluxul total net de investiții străine directe (ISD) în industria auto (constructori de mașini și fabricații de componente auto) a fost, în 2016, de 2,4 miliarde de euro”. În același an, în România, „erau investiți doar 0,928 miliarde de euro. „În România fluxul total al IDS a crescut în 2017 cu 1,5 % față de 2016. De precizat că, ambii constructori auto (Renault – Dacia și Ford) își continuă programele de investiții, la fel și furnizorii de rang întâi prezenți aici”, susține șeful ACAROM (sursa: revista Capital). Decalajul dintre noi și vecinii noștri era mare încă din 2016, înainte ca Audi să vină cu noua investiție de motoare electrice în Ungaria, iar BMW pe cea de un miliard de euro în uzina de la Debrecen.

Cu toate că numărul investitorilor în domeniul auto din Ungaria este de 484, iar în România de 464, proporția se inversează în privința numărului de angajați care lucrează în această industrie (92.816 persoane în statul vecin) și 174.325 persoane la noi. Diferența este în favoarea Ungariei la cifra de afaceri din industria auto care este de 25,8 miliarde de lei, iar în România doar de 16,6 miliarde de lei, cifră care va crește în favoarea statului vecin. De ce? Pentru că divizia grupului german Volkswagen, încă din 1993, a investit în Ungaria circa opt miliarde de euro, la care, acum, se mai adaugă miliardul pe care îl va investi BMW. În România, grupul Renault a investit 2,8 miliarde de euro, iar Ford peste 1,2 miliarde de euro.

De ce este mai favorabilă Ungaria pentru investitorii străini? Pentru că a știut să ofere și să-și susțină clar interesele, ceea ce nu s-a întâmplat cu România. Să amintim că guvernul nostru nu pare dispus să asigure infrastructura adecvată solicitată de cei doi investitori (Renault și Ford), construcția de autostrăzi pentru a înlesni transportul către vest al autoturismelor fabricate. Noi avem doar 770 km de autostradă, în timp ce Ungaria are 2.000 km. Avantajul vecinilor noștri constă în distanțele mai scurte față de piața de autovehicule din vestul Europei și față de marii constructori germani. Acest mare handicap românesc este puternic amplificat de starea și lipsa infrastructurii de transport rutier. Statul vecin este net avantajat și de „existența unei strategii de politică industrială bazată pe ISD (investiții străine directe) și a unui organism guvernamental permanent, cu buget, cu forță de reprezentare și de negociere cu investitorii străini, inclusiv pentru industria auto, cu 6 centre regionale interne și 111 reprezentanțe care operează în 76 de țări”, ceea ce în România lipsește cu desăvârșire. În plus, „Ungaria are un regim fiscal avantajos în privința impozitului pe profit (scutire de 80% pe 10 ani), legislație favorabilă privind holdingurile, a implementat masiv sistemul de învățământ dual, extins la toate nivelurile, pentru a preveni criza de forță de muncă și are o mai bună coordonare a planurilor de învățământ cu necesarul sectorului auto. Infrastructura rutieră a reprezentat un domeniu strategic pentru Ungaria, precis prioritizat, buget și cu un cadru legislativ adecvat”, a mai arătat, Gabriel Sicor.

Ce alte argumente să mai dăm pentru a demonstra incapacitatea guvernanților români, prin care s-a distrus economia națională. Mai ales acum, când altă preocupare nu au decât să subordoneze justiția pentru a scăpa de dosarele penale de corupție, instrumentate de procurori, pe care îi atacă direct încât să-i facă să renunțe la incriminarea faptelor de corupție generalizate la cel mai înalt nivel. Pentru a-și atinge scopul, se folosesc de așa-zisa existență a statului paralel din care fac parte tot ei, susținând că acesta este condus de președintele țării ce ar instiga poporul la revoltă împotriva PSD. Cel mai recent exemplu este manifestația din 10 august a diasporei, din Piața Victoriei, București, când manifestanții au fost bătuți, gazați și atacați cu tunuri de apă, cu brutalitate, de către jandarmii care au primit ordin direct de la ministrul de interne, care arată cu degetul spre prefectul Capitalei că ar fi răspunzător de tot ce s-a întâmplat în București, în seara zilei de 10 august 2018, numai că bâlbâielile și minciunile o contrazic pe „doamna” Carmen Dan.

Lasă un răspuns