O idee extrem de interesantă și „provocatoare" (în sensul deschiderii de noi abordări în problematica minoritară) a fost avansată de Márkó Béla, vinerea trecută, la tabăra de vară de la Zetea, organizată de UDMR și de formațiunile de tineret care colaborează cu Uniunea.
Citând din manifestul publicat, în 1921, de Kós Károly (scriitor, arhitect și politician maghiar), fostul lider al UDMR a readus în discuție și a nuanțat noțiunea de „transilvanism", ca expresie a caracterului de „entitate distinctă" a Transilvaniei, necesitând „soluții distincte" pentru situația maghiarilor de aici, inclusiv posibilitatea de a-și organiza o viață socială independentă atât față de București, cât și față de Budapesta.
„Trebuie să ne integrăm în așa fel în diferitele sisteme ale țării (România), încât să ne construim și să operăm și un sistem instituțional propriu. Acesta este modul în care trebuie să ne îndreptăm în direcția transilvanismului, prin urmare, către o politică centrată către Transilvania, una care să asigure un rol distinctiv Transilvaniei", a spus politicianul maghiar, citat de MTI. El a explicat că un principiu important al acestei politici este cel potrivit căruia maghiarii transilvăneni trebuie să-și păstreze unitatea și independența față de politica românească, dar și față de politica țării-mamă.
În opinia fostului lider, UDMR a reușit să promoveze spiritul celor proclamate de Károly Kós atât în privința formulării dorinței de unitate, cât și în cazul exprimării dorinței de autonomie, în viața publică maghiară din Transilvania existând dispute doar cu privire la diferitele forme de autonomie.
Márkó a afirmat că președintele României, Klaus Iohannis, oferă alternativă pentru politica de tip transilvănean, întrucât în opinia sa, „suntem, de fapt, români cu toții, și în cadrul acesta suntem diferiți". Potrivit fostului lider al Uniunii, această abordare este una inacceptabilă pentru comunitatea maghiară.
Tot o alternativă inadecvată vizând transilvanismul este, în opinia fostului lider al Uniunii, „proasta oportunitate a integrării în Ungaria", generată, probabil, de interpretarea greșită a ideii de unitate națională: „Mulți cred că noi trebuie să ne integrăm în sistemul educațional și cultural din Ungaria. Trebuie să fim conectați cu acesta, dar nu trebuie să ne integrăm. Trebuie să ne imaginăm unificarea națională maghiară în așa fel încât, din punct de vedere politic și cultural, să ne păstrăm independența".
Transilvanismul este un curent apărut pentru prima dată la sfârșitul secolului al XIX-lea mai întâi în literatură, iar după Trianon, și în politică. Acesta face referire la particularitățile Transilvaniei și schițează o cale transilvăneană independentă pentru maghiarii din regiune, mai notează sursa citată.
