Trăim vremuri ciudate, guvernanții mint cu nerușinare în fața camerelor de televiziune și, suntem amăgiți cu promisiuni greu de onorat. Cei care conduc destinele României n-au nimic de-a face cu social democrația, toți, de la cel cu barbă sură până la cel cu caș la gură, sunt niște îmbuibați cu averi colosale. Au uitat, sau se fac că uită o realitate cutremurătoare pentru un segment important din populația României. Faptul că nu ai bani poate să ducă la foame, frig, întuneric, boală, depresii, deznădejde. Să ne imaginăm că toate ministerele, băncile, companiile străine care au pus stăpânire pe resursele energetice ale țării, ar deveni transparente, iar dacă, contribuabilul poate avea acces la documentele acestor instituții, activitatea li s-ar prăbuși. Prețul plătit de noi pentru toate secretele care ne îngreunează traiul de zi cu zi este copleșitor. Spun specialiștii – sociologi, politologi, economiști, că orice societate clădită pe minciună nu are nicio șansă de existență pe termen lung, o realitate confirmată și de istorici. La ora actuală, suntem puși în fața unor dezinformări din partea conducătorilor țării. Președintele acuză Guvernul de incompetență, de faptul că se minte cu nerușinare în prezentarea realităților din economie și finanțe. Pe de altă parte au ieșit la rampă clănțăii de serviciu ai PSD și ne aburesc cu cifre privind realizările mărețe din epoca Dragnea. Ce să mai crezi? Pe domnul Iohannis sau pe șmecherul de Dragnea, omul care regizează, din umbră, toate matrapazlâcurile! Principala greșeală a pesediștilor constă în secretomania cu care încearcă să scoată legi noi în favoarea „aleșilor”. Reprezentanții sistemului au declarat că desecretizarea unor informații poate face rău, pentru că oamenii obișnuiți nu ar înțelege, iar relevarea unor informații le-ar încuraja nemulțumirile, i-ar scoate în stradă, la proteste sau greve. Așadar, secretizarea face rău vulgului, un cetățean prea bine informat poate fi periculos pentru sistem. Au apărut în democrația României contracte comerciale cu clauze secrete, vezi Bechtel, Roșia Montană… Unele operațiuni au fost atât de secrete, încât nici guvernele unor țări nu știu de existența lor. În numele binelui comun, unele organizații suprastatale trag toate sforile importante din istoria lumii. În realitate, singurul scop al secretizării este doar prezervarea puterii celor aflați la vârf. Se mai spune că atunci când ești la putere: partid politic, președinte, premier, primar, președinte de consiliu județean, îți dorești cât mai multă putere pentru tine și cei din „neamul tău”, astfel, ajungi la un maxim egoism și minimă compasiune. Ajungi la un punct fără cale de întoarcere, în care ai de ales între un bine pentru toți, sau bine pentru unii, în numele tuturor. Vremelnicii guvernanți de azi au accesat împrumuturi de miliarde de euro sau dolari pentru a-și achita promisiunile electorale, împrumuturi despre care poporul nu este informat. Se zvonește că vor să atace și Pilonul doi de pensii, tot pentru onorarea obligațiilor. Când o văd pe doamna ministru, Olguța Vasilescu, cum stă crăcănată în fața camerelor de televiziune, povestind degajată, despre noile legi ale muncii, de fiecare dată cu alte promisiuni, simt nevoia să mă apuc de haiducit, sătul de minciunile domniei sale. Iar, când președintele României, foarte sobru, vine și ne spune la oră de maximă audiență, că tot programul de guvernare al PSD este o minciună, mă întreb supărat: Oare de ce a fost nevoie de o „revoluție”… și cât de scurtă este minciuna pesedistă?