Biblioteca Națională a Republicii Moldova, fosta Bibliotecă „Krupskaia", adăpostită într-un impunător edificiu, situat chiar în „inima" Chișinăului, pe str. 31 August 1989 - fostă str. Kievskaia, nu a putut rămâne, desigur, în afara manifestărilor prilejuite de cea dintâi aniversare a sărbătorii naționale „Limba noastră cea română".
Între multiplele acțiuni organizate de această importantă instituție culturală, cuprinse în broșura intitulată „Limba noastră-i o comoară ", merită să fie cel puțin două: o bogată expoziție ce cuprinde 400 de cărți și alte documente în limba română, pusă sub genericul „O țară, o casă, un grai " și o întâlnire a colectivului de muncă al bibliotecii cu colegiul de redacție al publicației „Literarura și Arta".
La prima, o am ghid pe doamna Angela Borș, șefa secției de împrumut, care, alături de doamna Ludmila Gorghenici, director adjunct al bibliotecii, coordonează activitatea științifică și de îndrumare metodică. Doamna Borș îmi atrage atenția asupra unui citat din poetul nostru național, Mihai Eminescu: ,,Varlaam a făcut ca limba noastră să fie aceeași, una și nedespărțită, în palat și în colibă. Da, de la Roma venim, scumpi și iubiți compatrioți - din Dacia Traiană. Se cam ștersese diploma noastră de noblețe… Cam degenerase arborele nostru genealogic cu câte o codiță străină. Dar îl vom curăța de toate uscăturile".
Expoziția cuprinde patru secțiuni:
1. „Limba vechilor cazanii ", care se deschide cu o strofă din poezia ,,Limba noastră", de Mateevici:
„Limba noastră-s vechi izvoare,
Povestiri din alte vremuri
Și citindu-le-nșirate,
Te-nfiori adânc și tremuri".
2. „Pe potecile tainice ale limbii populare", având ca motto semnificativ un citat din Alecu Russo: „Poezia populară este întâia fază a civilizației unui neam, ce se trezește la lumina vieții ".
3. „Este a noastră limba noastră și noi suntem cu ea popor", care se continuă, fericit, cu o strofă dintr-o poezie a lui Nicolae Dabija:
„Și doina nu va conteni
De noi în lume să vorbească,
Vom fi atât cât vom vorbi
Această limbă strămoșească."
4. „Cântare limbii materne", având drept simbol o strofă din poezia lui Grigore Vieru, ,,Cântare scrisului latin ":
„Sunt un om al nemâniei,
Lumei astea nestrăin,
Vin din munții latiniei,
Deci și scrisul mi-e latin."
Doamna Gorghenici îmi dă câteva informații interesante despre această importantă instituție de cultură a Chișinăului. Aflu, astfel, că biblioteca adăpostește, pe rafturi și în depozite, circa patru milioane de cărți și diverse publicații - între care de acum și câteva exemplare din ziarul „Adevărul Harghitei". Multe dintre cărțile și publicațiile bibliotecii sunt expuse pentru prima dată, fiindcă nu cu prea mult timp în urmă se aflau numai în depozite, având precizarea „indice special". Nimeni nu avea acces la ele, astfel că nici lucrătorii bibliotecii nu știau ce comori se ascundeau acolo. „A venit, însă, vremea redeșteptării
naționale, pe care atât de mult am așteptat-o cu toții, când s-a putut „șterge colbul", cum spune Eminescu, de pe aceste adevărate monumente de limbă românească ", afirmă doamna Ludmila Gorghenici.
Cea de a doua manifestare, întâlnirea cu membrii colegiului de redacție a uneia dintre cele mai importante publicații în limba română din Chișinău, Biblioteca Națională i-a avut ca oaspeți pe poetul Nicola Dabija, redactor-șef, Axente Blanovschi, redactor-șef adjunct, Ion Cațaveică și Vlad Olărescu - redactori. Discuțiile au fost multe și interesante, așa cum pot fi între niște oameni buni cunoscători ai fenomenului literar, creatori de literatură. S-a evidențiat rolul pe care presa literară îl are în difuzarea literaturii și în sprijinirea creatorilor de literatură, prozatori, poeți și dramaturgi, dar și rolul bibliotecilor și al bibliotecarilor în depozitarea și păstrarea cu grijă a operelor literare, precum și rolul acestora în popularizarea literaturii. Evidențiind acest rol, poetul Nicolae Dabija a spus: „Într-o bibliotecă, fiecare dintre noi trebuie să intrăm ca într-o biserică, fiindcă biblioteca chiar este o biserică a limbii noastre, a spiritualității noastre românești".
(Din vol. „Basarabia iarăși și iarăși…", ediția a II-a, 2018)
(va urma)
