O faptă de mare însemnătate a sfântului și marelui ierarh Andrei Șaguna, mitropolitul Ardealului, pe plan cultural, o constituie ziarul „Telegraful Român” de la Sibiu, care, din 3 ianuarie 1853, apare fără întrerupere până azi. Prin întemeierea Telegrafului Român — «gazetă politică, industrială, comercială și literară», — a înțeles să pună la dispoziția Bisericii Ortodoxe și a poporului nu numai un nou factor de culturalizare, ci, în primul rând, un organ de luptă pentru apărarea intereselor poporului român și ale Bisericii. În paginile Telegrafului Român au apărut multe articole de cuprins bisericesc, școlar și politic, scrise de însuși întemeietorul său, sfântul mitropolit Andrei Șaguna. Tot aici au apărut mai întâi pastoralele și circularele sale, discursurile pe care le rostea în Parlamentul din Viena, apoi în cel din Pesta, cuvântările rostite la diferite ocazii. Ziarul a fost redactat de Aron Florian, apoi de dr. Pavel Vasici, cunoscutul naturalist, Ioan Bădilă, un timp profesor la Institut, Visarion Roman, fost învățător în Rășinari, profesor la Institut, iar către sfârșitul vieții director al Băncii Albina, Ioan Rațiu, Zaharia Boiu și Nicolae Cristea, toți trei în acel timp, profesori la Institutul teologic-pedagogic. Apoi mulți intelectuali, de-a lungul timpului, au fost redactori la Telegraful Român, scriind în paginile acestuia o sumedenie de articole interesante. Până în 1863 a apărut de două ori pe săptămână, iar de atunci până după 1918 de trei ori. Din 1859 unele materiale erau tipărite cu litere latine, iar de la 1 ianuarie 1863 a apărut în întregime numai cu alfabet latin. De notat și faptul că redactorii s-au pronunțat și au adoptat de la început ortografia fonetică, ferindu-se de exagerările etimologice frecvente pe atunci.
Iată cum caracterizează Vasile Netea publicația „Telegraful Român”: „Preconizat la început ca un organ informativ pentru clerici, preoți și învățători, «Telegraful», datorită redactorilor și colaboratorilor săi, s-a impus repede ca un apreciat organ cultural literar, preocupat de educația maselor populare, de valorificarea limbii și literaturii populare, de dezvoltarea învățământului, de consolidarea, prin cultură, a legăturilor între românii de pretutindeni și de afirmarea spiritului patriotic românesc. Foiletoanele sale au fost printre cele mai îngrijite și mai interesante ale timpului, ele fiind dedicate îndeosebi creațiilor literare, problemelor de limbă și pedagogie, preocupărilor artistice. Marele merit cultural al «Telegrafului Român», a fost acela – părăsind ortografia etimologică cipariană în care se scriau atunci toate periodicele și cărțile transilvănene – de-a adopta ortografia «Junimii», care va deveni, apoi, ortografia Academiei Române, prin aceasta aducându-se o strălucită contribuție la unificarea ortografiei române. Din acest punct de vedere – cum scria unul din vechii istorici literari – «Telegraful Român» a făcut o adevărată revoluție culturală”.
„Telegraful Român”, „foaia cea mai modernă de peste Carpați”, cum scria Eminescu în 1876, a fost primul ziar apărut în Sibiu. El a fost nu numai instrument de informație, ci, mai ales, propagator de limbă bună și simțire românească și loc în care s-au întâlnit creatorii de cultură din toate provinciile românești. Ancorată în rezolvarea marilor probleme ale epocii, gazeta bisericească sibiană „Telegraful Român” a desfășurat, de-a lungul existenței sale, o puternică și rodnică activitate pe multiple planuri, al cărei conținut esențial îl constituia concentrarea eforturilor tuturor românilor în vederea eliberării naționale și înfăptuirii unității lor politice. „Telegraful Român” rămâne una din marile realizări ale sfântului ierarh Andrei Șaguna. „Tot de ce s-a apucat Șaguna a reușit” și ceea ce a creat el, trăiește și astăzi – scrie Valeriu Braniște. În 1904, Nicolae Iorga îl elogia pe marele bărbat ca pe „un cârmuitor de oameni și un îndreptător al vremurilor, cărora nu li s-a supus, ca exemplarele obișnuite ale omenirii, ci le-a întors de pe povârnișul lor spre culmea lui”. Profesorul sas Alois Sentz din Sibiu, care i-a tradus Compendiul de Drept în nemțește, îl asemăna cu Goethe. În 1923, în cuvântarea rostită cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea sa, Octavian Goga arăta că: „figura lui s-a introdus definitiv în conștiința populară din toate cătunele Ardealului, întinzându-și rețeaua strălucitoare asupra întregului pământ românesc”. Astfel, publicația „Telegraful Român”, opera sfântului mitropolit Andrei Șaguna, împlinește 165 de ani de existență, iar cu acest prilej dorim acestei ilustre publicații să ducă cu același succes pe mai departe stindardul ortodoxiei românești și al neamului românesc.