Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept" Anul omagial al educației religioase al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești și Anul comemorativ Iustinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului".
Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa s-a născut la data de 23 noiembrie 1925 în localitatea Mahmudia, jud. Tulcea.
Ca și alți luptători pentru credință și neam, și el a îndurat peste 21 de ani de temniță grea în închisorile comuniste, între anii 1948 - 1964, 1979 - 1984.
Un moment greu din viața părintelui au fost anii 1949 - 1951, când sub presiunile terorii a căzut, colaborând cu Securitatea la așa numitul „experiment de la Pitești", experiment al „reeducării", perioadă pentru care s-a căit amarnic întreaga sa viață de după acest moment.
Trece pe rând prin mai multe închisori: Pitești, Gherla, Jilava ( 1958 ), Aiud, închisoare din care este eliberat în 1963 stabilindu-i-se domiciliul forțat în Bărăgan.
După amnistia din 1964 urmează Filologia și Teologia, devenind mai apoi preot, profesor la Seminarul Teologic de la București, remarcându-se aici prin cele 7 prelegeri intitulate „Șapte cuvinte către tineri", predici care s-au bucurat de o largă audiență în rândul studenților de la mai multe facultăți din București, prelegeri prin care ia atitutine împotriva ateismului de stat, a dărâmării Bisericii Enei din București. Toate aceste lucruri îl aduc din nou în situația unei noi arestări în 1979, fiind condamnat la peste 10 ani de închisoare și confiscarea întregii averi. Trimis din nou la Jilava și mai apoi la Aiud este eliberat după proteste masive ale diasporei românești în 1984, iar în 1985 este forțat să părăsească țara, stabilindu-se în SUA.
În perioada exilului în Statele Unite preia Parohia ortodoxă românească „Sf. Cruce" din Washington DC. Este foarte apreciat aici chiar și de către autoritățile de stat care îi conferă cetățenia de onoare, fiind primit la Casa Albă de președinții Reagan și Bush. În anul 2006 înființează o nouă biserică românească, Biserica Sf. Andrei.
Trece la Domnul în data de 21 noiembrie 2006 în Statele Unite. Conform dorinței sale este adus în țară și înmormântat în cimitirul Bisericii Petru Vodă, Neamț.
Cu toate căderile sale a fost un preot ortodox român luptător pentru drepturile omului și un suflet deschis spre ceilalți. Aș aminti aici un episod petrecut la Jilava unde a avut grijă de liderul tineretului legionar Constantin Oprișan, care era bolnav de TBC și care nu beneficia de nicio asistență medicală. Marcel Petrișor, un alt coleg de suferință, mărturisește că, într-un gest de solidaritate, părintele Gheorghe și-a tăiat venele scurgând sângele în gamelă, pentru ca, după decantarea hematiilor să-i dea să bea limfa lui Oprișan, care pierduse mult sânge.
Printre multele cuvinte ziditoare de suflet rămase de la părintele Gheorghe aș aminti următorul legat de perioada întemnițării: „Credeți-mă, că dacă n-aș fi suferit atât de mult, n-aș fi putut să iubesc atât de mult, n-aș fi putut să iubesc cu atâta ușurință".
Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa a lăsat posterității și multe scrieri printre care aș aminti următoarele:
- „Șapte cuvinte către tineri " - 1996;
- „Rugăciune și lumină mistică. Eseuri și meditații religioase" - 1998;
- „Războiul întru cuvânt. Cuvintele către tineri și alte mărturiii - 2001;
- „Testamentul Părintelui Calciu. Ultimele sale cuvinte, cu un portret biografic și șapte evocări" - 2007;
- „Suferința ca binecuvântare" - 2007;
- „Mărturisitorul prigonit. Predici, eseuri și meditații religioase" - 2007;
- „Viața Părintelui Gheorghe Calciu, după mărturiile sale și ale altora" - 2007;
- „Fiți jertfelnici! De la cuvintele către tineri la marturiile testamentare"; - 2012, etc.
Rămâne așadar în mintea tuturor românilor , Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, un apărător dârz de țară, neam, credință strămoșească, atât pe plaiurile sale cât și în străinătate.
Veșnică odihnă dă Doamne și sufletului robului Tău - Gheorghe - preotul - fratele nostru! AMIN!!!
