Pe ce bază se prefac că sunt surde și oarbe cele mai mari partide române - Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal -, precum și autoritățile abilitate ale statului, când liderii UDMR trâmbițează pretutindeni în lume, preluând de la László Tõkés, membru al Asociației Horthy din Ungaria, sloganul iredentist, portivit căruia ziua de 1 Decembrie reprezintă pentru maghiarii din România „zi de doliu", iar sărbătorirea acestei zile este echivalent cu trădarea națiunii?! Și pe ce bază poate ajunge în Guvernul României echipa de conducere a UDMR care nu retrage încrederea politică a unor lideri ai săi, așa cum este și cazul lui Csaba Sogór, pe care l-a trimis în Parlamentul European, ca europarlamentar, chiar și după ce acesta i-a instigat pe alegătorii județului Harghita pentru a nu participa la manifestarea oficială organizată cu prilejul zilei de 1 Decembrie, iar dacă, totuși, vor participa, să poarte în piept o panglică neagră. Conducerea superioară a UDMR nu retrage încrederea politică nici primarului orașului Sfântu Gheorghe, Árpád Antal, care la o emisiune difuzată de televiziunea ungară Duna TV s-a lăudat că el nu va participa niciodată la manifestarea oficială în cadrul căreia orașul condus de el sărbătorește ziua de 1 Decembrie, că pe el nu-l interesează Bucureștiul și nu va purta niciodată eșarfa în culorile drapelului național al României, care este obligatorie în zilele de mare sărbătoare națională, deoarece el își îndeplinește sarcinile de primar întorcându-se cu fața spre Budapesta. Dar nu îi retrage încrederea politică nici președintelui Consiliului Județean Harghita, Csaba Borbely, care s-a lăudat, tot în cadrul unei emisiuni difuzate de televiziunea ungară Duna TV că ei au înființat o „Mică Ungarie" în județele Harghita și Covasna. Conducerea superioară a UDMR trece cu vederea fără nicio reacție faptul că unii lideri ai săi îi etichetează drept trădători de națiune pe cei care sunt prezenți - fiind membri ai UDMR - la dineul oficial dat de șeful statului la Palatul Cotroceni, din București, cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Decembrie. Este evident că acestă conducere superioară a UDMR, în care rolul principal este adjudecat - și după semnale, pe viață - de Béla Markó, nu retrage încrederea politică liderilor săi care se dau mari maghiari și care se lansează în acțiuni provocatoare incalificabile împotriva României, deoarece este de acord în totalitate cu această atitudine a liderilor udemeriști, ceea ce este confirmat cel mai adecvat prin opinia mea despre Béla Markó, despre tânărul redactor, debutant al redacției revistei „Igaz Szó", pe care l-am încadrat personal în redacția noastră, obținând cu multe eforturi aprobarea necesară pentru încadrarea sa de la cele mai înalte foruri ale PCR: În regimul trecut, înainte de Ziua de 1 Decembrie, conducerea centrală a partidului ne dădea dispoziții ca în revista „Igaz Szó" să fie sărbătorită această zi, Marea Unire de la Alba Iulia. În astfel de situații Béla Markó, ca tânăr poet și redactor debutant, m-a înștiințat, pe mine, care eram redactorul-șef al „Igaz Szó" că el nu știe să scrie un asemenea articol festiv despre Ziua de 1 Decembrie, deoarece - așa cum spunea - „românii au luat de la noi, de la maghiari, Transilvania și acum ni se cere să sărbătorim această zi. Eu nu pot să asum așa ceva!" Trebuie să recunoaștem că Béla Markó adoptă consecvent asemenea atitudini, o dovadă incontestabilă în acest sens fiind acțiunile, uneltirile și delirul conducerii superioare a UDMR referitoare la cea mai mare sărbătoare națională a României. Cum își imaginează președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, câ în timp ce în data de 1 Decembrie 1918 toată țara se va îmbrăca în haine de sărbătoare pentru a saluta Hotărârea istorică a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, în Guvernul României, în fruntea unor ministere să poată sta țanțoși lideri ai UDMR care condamă, batjocoresc această sărbătoare națională. Îndrăznesc să cred că nici președintele PSD și nici copreședintele PNL nu își imaginează această situație rușinoasă și nu își pot asuma această absurditate politică strigătoare la cer.
În Ziua de 1 Decembrie, Béla Markó și colegii săi lideri se exprimă și se comportă de parcă ar fi mai maghiari, decât cel mai mare poet revoluționar al secolului XX, Endre Ady, care în mod fanatic s-a numit prieten al românilor, sau compozitorul de renume mondial, Béla Bartók, sau clasicianul muzicii maghiare, Zoltán Kodály.
Conducerea superioară a UDMR este incapabilă de a lua la cunoștință de Apelul, cu spirit european din picioare și până-n creștet, care a fost publicat pe 3 noimebrie 1918, la Budapesta, în revista intitulată „Világ" („Lumea") și semnat de 100 de reprezentanți de marcă, de renume european, ai Partidului Progresist din Ungaria, în frunte cu poeții: Endre Ady, Béla Bartók, Zoltán Kodály, Mihály Babits și Dezsõ Kosztolányi. În acest Apel adresat poporului, fruntașii progresiști maghiari, cu toate că au urmărit cu durere și ca o tragedie trăită dispariția Marii Ungarii istorice din harta Europei, odată cu prăbușirea Monarhiei Austro-Ungare, au evaluat în mod rațional evenimentele politice care s-au produs în urma unei necesități sociale, afirmând că țara a scăpat, în sfârșit, de supremația maghiară care a asuprit marea masă a minorităților naționale, care au reprezentat majoritatea populației, printre care și pe cea mai mare minoritate națională, comunitatea română din Transilvania, și-au manifestat înțelegere față de constituirea propriilor state naționale prin propria desăvârșire națională a naționalităților care trăiesc pe teritoriul Ungariei istorice.
(va urma)
