Pentru o Presă care se respectă, mai ales atunci când forțe subversive practică jocul periculos al golirii de substanță a democrației, este cu neputință ca o dezvăluire-bombă, lansată de un fost înalt demnitar al statului, nu doar să nu facă obiectul dezbaterii în public a subiectului, dar aproape să treacă neobservată și, astfel, societatea să fie manipulată prin omisiune! Și totuși, nu cu multă vreme în urmă, mai exact în iarna lui 2015, precedentul președinte al României nu a ezitat să ne spună, probabil în virtutea informațiilor confidențiale la care a avut acces ca șef al statului, că actualul președinte Iohannis ar deține – de drept și de fapt – inclusiv proprietăți imobiliare (pe care obișnuiește să le frecventeze regulat) în S.U.A.! În consecință, pentru mai multă obiectivitate reproduc fragmentar declarația sa publică: „Nu jucați țara la ruletă sau păcănele să vedeți dacă iese sau nu! Nu va plăti Iohannis, el rămâne cu 3.000 de euro salariu, rămâne și cu cele 6 case de la Sibiu, și cu cele de la Miami, nu i le ia nimeni. (…) Nu i le ia nimeni pe cele de la Miami care sunt, sub aparență, ale acestui tenisman ratat care cică a fost mare tenisman de făcut investiții de la Miami „. Deoarece o astfel de exprimare nu lasă loc de interpretări, m-aș fi așteptat bunăoară ca, având în față o informație incendiară cu implicații grele asupra caracterului actualului președinte, care nu ezită nicio clipă să figureze ca mare apologet justițiar și reper de moralitate în cruciada anticorupției, Presa națională să recurgă în regim de urgență la investigații care eventual să scoată la iveală fața reală a lui Iohannis, D.N.A. să se autosesizeze și să constate dacă într-adevăr acesta s-a folosit de funcția de primar al Sibiului ca să parvină prin posibile acte de corupție, serviciile secrete să ne spună tot ce știu și, evident, însuși președintele să se apere spunând că este victima unei calomnii pe care o va demonta ca nu cumva să se facă vinovat de fals în declarația sa de avere! Din nefericire, cum nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, nu ne rămâne decât să considerăm că avem de-a face cu o tăcere condamnabilă a lui Iohannis, să asistăm la modul lamentabil cum sfârșește „mitul sasului incoruptibil” Iohannis, să ne deplângem condiția de a ne fi capturată și fraudată încrederea încă o dată, ca popor, de niște unelte corporatiste care, în meschinăria lor, reprezintă de fapt adevărata problemă de securitate națională a României…

Lasă un răspuns