Traian Băsescu: În momentul de față unirea României cu Republica Moldova depinde strict de cetățenii Republicii Moldova și de politicienii de la Chișinău: „Sunt foarte multe argumente pentru începerea unor discuții cu Moscova pe această temă”.
Apel al Platformei Unioniste Acțiunea 2012 către Guvernul României
În prima parte a celei de a doua zi a Universității de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduită de Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, marți, tema abordată a fost „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv național al românilor pentru 2018. Evoluții geopolitice și interesul național românesc”.
Prezent la dezbaterile pe această temă, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat că „orice sondaj în România arată că 85 la sută dintre români doresc unirea României cu Republica Moldova”. Însă „orice sondaj făcut în Republica Moldova arată o mai mică apetență pentru acest proces politic”. De asemenea, acesta a arătat că, „din păcate, și partide importante, și trusturi mass-media extrem de puternice din Republica Moldova încearcă să orienteze populația către soluția Uniunii Eurasiatice a lui Putin sau către ideea că tot lângă Moscova este mai bine”, ceea ce „nu este decât o abordare antinațională”. „De fapt, marea problemă în Republica Moldova este că politicienii importanți ai Republicii și-au dorit o țară pentru ei și nu o țară pentru poporul acestei țări, care este popor român, în marea majoritate. Pentru că, dacă își doreau o țară pentru români, unirea era făcută la ora asta”, a spus Traian Băsescu.
Fostul președinte a adus, în discursul său, o serie de argumente prin care arăta de ce este mai bine pentru Republica Moldova să fie unită cu România. Astfel, acesta a arătat că, deși în 1991 produsul intern brut pe cap de locuitor al României și al Republicii Moldova era egal, astăzi țara noastră are un produs intern brut pe cap de locuitor de circa 5-6 ori mai mare decât cel al Republicii Moldova. De asemenea, „uitați-vă la șansele pe care le au tinerii din România în raport cu tinerii din Republica Moldova. Tinerii din România studiază în toată Europa, în condițiile în care taxele sunt foarte mici pentru studenții din UE în orice universitate, comparative cu taxele pe care le plătesc tinerii din state care nu sunt în UE”. În contextul manevrelor militare din Transnistria, Traian Băsescu a vorbit și despre garantarea securității, arătând că România face parte din NATO și, chiar dacă are și ea probleme, are baze militare NATO pe teritoriul ei, „are militari NATO gata oricând să vină să-i apere integritatea teritorială, pentru că suntem aliați, așa cum și militari români servesc sub drapelul NATO oriunde în lume”. „Deci, avantajele unirii sunt enorme. Din păcate, oamenii politici moldoveni nu vorbesc despre acest lucru, nu informează cetățenii despre avantajele de a fi țară a UE sau în NATO”, a spus Traian Băsescu în fața cursanților Universității, mulți dintre ei fiind din Basarabia.
Pe de altă parte, și România ar avea avantaje în urma unirii celor două state, cum ar fi creșterea populației, a suprafeței, a numărului de deputați în Parlamentul European.
Unirea nu se poate cu Transnistria în corpul Republicii Moldova
Fostul președinte a reiterat faptul că unirea celor două state românești nu se poate face cu Transnistria în corpul Republicii Moldova. „Aici trebuie să fim extrem de cinstiți. Unirea cu Transnistria în corpul Moldovei nu se poate. Din două motive: unul pentru că nimeni nu poate revendica apartenența la România a Transnistriei, dacă discutăm despre nedreptatea istorică a pactului Ribbentrop-Molotov. În al doilea rând, pentru că Federația Rusă nu își va retrage trupele și echipamentele militare din Transnistria și o unire cu o Transnistrie sub ocupație nu va fi acceptată de niciun stat al UE, pentru că ar însemna să importăm în UE un conflict înghețat”, a afirmat Traian Băsescu în discursul său.
Fostul președinte a explicat ce crede el că trebuie făcut în continuare pentru realizarea unirii. „Dincolo de celebrele interconectări energetice, trebuie explicat cât mai mult cetățenilor Republicii Moldova că unirea este necesară și trebuie aduse argumentele de decalaj de dezvoltare între cele două țări. Nimeni nu pune problema unei uniri prin forță a României cu Republica Moldova, ci a unei uniri printr-o decizie politică, fie că este luată prin referendum, fie că este luată prin decizii ale Parlamentelor celor două țări. Dar, pentru ca acest proces să reușească, trebuie să continuăm ceea ce eu numeam românizarea Republicii Moldova, revenirea la românism și asta nu se poate face decât prin influență culturală, prin mărirea numărului de burse acordat tinerei generații care să studieze în România, (…) prin mărirea numărului de cetățeni români locuitori ai teritoriului Republicii Moldova. Din păcate, în ultima perioadă parcă s-a tras frâna acordării cetățeniei române. Mai mult decât atât, după ce cetățenii Republicii Moldova au dobândit dreptul de a circula fără viză în UE, cred că România trebuie să vină la taxe zero pentru acordarea cetățeniei”.
Traian Băsescu a declarat, în continuare, că „în momentul de față, unirea României cu Republica Moldova depinde strict de cetățenii Republicii Moldova și de politicienii de la Chișinău”, deoarece „niciodată Parlamentul României sau un referendum în România nu ar fi împotriva Unirii”. „Problema este ce s-ar întâmpla în Republica Moldova în cazul unui referendum sau în cazul unui vot în Parlament: ar trece sau nu întrebarea „Vreți să vă uniți cu România?” Iar sondajele arată că în momentul de față nu ar trece un asemenea referendum, iar politicienii ar acționa în consecință și dacă s-ar pune problema să o facem ca acum 98 ani, prin vot în Parlament. Pentru că politicienii ar vota simțind, știind ce vrea populația”.
Situația tensionată din regiune e un moment prielnic de a începe discuțiile cu Moscova
Totodată, fostul șef al statului a afirmat că „sunt foarte multe argumente pentru începerea unor discuții cu Moscova pe această temă, dar având la bază cunoașterea faptului că cetățenii Republicii Moldova doresc acest lucru”. „Aceste abordări în discuția cu Moscova, spre exemplu, trebuie să pornească exact de la ceea ce face și spune Moscova. A ocupat Abhazia și Osetia, în Georgia, spunând că apără cetățenii georgieni de limbă rusă. Asta a fost justificarea lui Putin, că oriunde în lumea asta vor fi majorități, pe bucățele de teritorii, vorbitoare de limba rusă, Mama Rusia își asumă să aibă grijă de ei și să îi protejeze. Pe o asemenea teorie, România este îndreptățită să discute cu Moscova faptul că în Republica Moldova trăiește o minoritate românească și de pe acest postament pot pleca discuțiile. Sigur, vă spun deschis, un singur lucru nu se va putea discuta cu Moscova, dacă o astfel de abordare va exista și ar însemna să existe curaj la București: Transnistria”, a declarat Traian Băsescu.
Acesta e de părere că situația din regiune, extrem de tensionată, poate fi valorificată în vederea atingerii obiectivului unirii. „Mulți ar spune: priviți la situația din regiune, este extrem de tensionată. Ei, eu cred că astfel de momente le putem valorifica, când situația este tensionată. Când Moscova este într-o oarecare dificultate în raport cu statele occidentale, inclusiv cu Uniunea Europeană. Când Moscova are nevoie și de poziții flexibile în raport cu ea de la state ale UE”.
Fostul președinte a mai spus că diplomația română trebuie să fie mai energică și să nu mai existe temeri de a nu supăra Moscova. „Diplomația care are rădăcini înainte de 1989 este o diplomație a prudenței excesive și a unei temeri de a nu supăra Moscova. Or, eu îl știu pe Putin. Este un om cu care poți discuta direct, chiar dacă o ține pe a lui. (…) Moscova nu este atât de opacă precum pare și nici Bucureștiul nu este atât de opac cum pare în relațiile cu Moscova. Sigur, la București se simte o politică extrem de prudentă față de Moscova și nu numai față de Moscova. Pentru că nu s-au mai făcut progrese de doi ani încoace. Însă Bucureștiul are obligația să treacă peste tipul de diplomație bătrânicioasă și să vină la o diplomație energică, cel puțin în problema Republicii Moldova”, a spus Traian Băsescu. „De ce România nu s-ar putea reîntregi și cred că subiectul trebuie abordat, mai ales acum, în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Cred că merită să încercăm, că diplomația noastră are obligația să creeze condiții ca aceste discuții să înceapă. De bună seamă, în primul rând, cu Moscova”.
Fostul președinte a mai spus că, la scurt timp după ce a devenit președintele României, a cerut un sondaj pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a vedea care este starea pro-unionismului. Iar atunci sondajele au arătat că 3% dintre cetățenii Republicii Moldova doreau unirea. În 2013, s-a făcut un alt sondaj și procentul era 28%. „Însă aflu acum că un sondaj proaspăt arată undeva peste 30% ideea de unionism și că, dacă s-ar da pensii și salarii ca în România, ar fi chiar peste 52%”, a mai precizat fostul șef al statului.
Deputatul Eugen Tomac susține că există o nepăsare a politicienilor români față de problema Unirii
La discuțiile pe tema Unirii României cu Republica Moldova a participat și președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară (PMP), deputatul Eugen Tomac. Acesta a subliniat că există o nepăsare a oamenilor politici români față de chestiunea Unirii României cu Basarabia și că pe agenda lor politică nu se regăsește această problematică. De asemenea, acesta a susținut că există parlamentari care trec pragul Ambasadei Federației Ruse mai des decât intră într-o biserică. „Cunosc parlamentari care trec pragul Ambasadei Federației Ruse mai des decât trec pragul la biserică, mai des decât intră într-o biserică. (…) În România există oameni politici care, deși nu o fac ostentativ, sunt extrem de puternic cuplați la tot ceea ce înseamnă putere de decizie rusească”, a spus deputatul.
Apel al Platformei Unioniste Acțiunea 2012 prin care solicită Guvernului României să întreprindă o serie de măsuri urgente pentru Republica Moldova
Tot în cadrul dezbaterilor pe această temă, membrii Platformei Unioniste 2012 au făcut public un apel prin care solicită Executivului de la București să ia o serie de măsuri urgente pentru Republica Moldova. Printre cerințele coaliției unioniste se numără: înființarea Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova, în subordinea directă a primului ministru, elaborarea agendei discuțiilor bilaterale în contextul organizării, pe 30 octombrie, a alegerilor prezidențiale de peste Prut și efectuarea unei vizite oficiale la Chișinău de către membrii Cabinetului Cioloș. Președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, a declarat că „Republica Moldova se află în cea mai dificilă perioadă din ultimii 25 de ani, atât economic, cât și politic și geopolitic, iar relația bilaterală cu România va suferi grave modificări dacă Guvernul României nu va renunța la politica nepăsării în raportul cu cel de-al doilea stat românesc. Premierul Dacian Cioloș și membrii guvernului său trebuie să treacă Prutul, acolo unde 3 milioane de români așteaptă din partea Țării-Mamă politici corespunzătoare pentru ei”.
O altă problemă ridicată de unioniști se referă la retragerea cetățeniei române pentru o parte dintre cetățenii Republicii Moldova, care o redobândiseră când erau minori, aceștia susținând că sunt zeci de mii de persoane care, atunci când merg să își schimbe actele românești, constată că nu mai sunt recunoscuți ca cetățeni români. De asemenea, în apel se mai solicită „angajarea de consultări regulate cu Guvernul României și demararea de acțiuni concrete comune, asumate și de Executiv și de Platforma Unionistă Acțiunea 2012″.