– Domnul Gheorghe Vanga, preşedintele Societăţii Culturale „Mioriţa” din judeţul Mureş, desfăşoară, de mai mulţi ani, o intensă activitate folclorică, lucru nemaiîntâlnit în ţara noastră. Domnule Vanga, cum s-a născut această societate?
– Societatea Culturală „Mioriţa” a fost înfiinţată în 1990 pentru descoperirea, valorificarea şi promovarea folclorului românesc şi a etniilor care trăiesc în România. Societatea a fost grefată pe ansamblul folcloric „Şireagul” care a fost infiinţat în anul 1964. Pe parcursul a cincizeci de ani, Ansamblul Artistic „Şireagul”, apoi din 1990 ansamblurile folclorice a Societăţii Culturale „Mioriţa”, au susţinut peste o mie de spectacole în România şi în peste douăzeci de ţări din lume, respectiv: SUA, Anglia, Italia, Israel, Grecia, Bulgaria, Franţa, Cehia, Slovacia, Ungaria, Turcia, Moldova, Germania, Spania, Portugalia etc.
– Societatea, a cărui manager sunteţi, este apreciată în primul rând pentru faptul că sunt antrenaţi copii de diferite vârste, care învaţă să-şi preţuiască folclorul, tradiţiile şi obiceiurile populare.
– Într-adevăr, în cadrul Societăţii Culturale „Mioriţa” activează copii din peste 12 şcoli şi grădiniţe din Tg.-Mureş, peste patru sute cincizeci de copii de toate vârstele. În repertoriu ansamblurile artistice au dansuri populare din toate zonele României, respectiv din: Mureş, Oaş, Moldova, Câmpia Transilvaniei, Muntenia, dansuri maghiare din Ardeal, dansuri germane, dansuri ţigăneşti, dansuri din Sălaj, Banat, Valea Gurghiului şi alte micro-zone folclorice din ţară.
În cadrul societăţii avem şi o clasă de canto popular pentru copii şi tineri, care promovează folclorul românesc din toate zonele ţării. De instruirea copiilor se ocupă un profesor de dans care este sprijinit în permanenţă în predarea dansului popular de şase instructori şi un profesor de canto popular. Sistematic ansamblurile noastre artistice: Şireagul 40, Şireagul, Junii Cetăţii, Mioriţa, Românaşii, Muguraşii, Izvoraşul, Dor Mureşan, Bujoreii, Doruleţul, Amicii etc., sunt prezente la posturile locale şi naţionale de televiziune.
– Această instruire a copiilor se desfăşoară după un anumit program?
– Bineînţeles. Programul didactic se desfăşoară pe parcursul a şase zile la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, în şcolile şi grădiniţele din Târgu-Mureş. Fiecare ansamblu repetă de 2-3 ori pe săptămână (câte două ore repetiţia), la care se adaugă spectacolele în şcoli şi diferitele manifestări organizate de Primăria municipiului Târgu-Mureş. Corpul de profesori lucrează la pregătirea, conceperea, montarea dansului şi a cântecelor, câte două – trei ore zilnic, apoi urmând prezentările în spectacolele folclorice.
Societatea noastră prin intermediul instructorilor şi a personalului auxiliar, este angajată să descopere, să şlefuiască nestematele folclorului, pe care apoi să-l predea copiilor, pentru a le păstra şi a le promova pe scenele româneşti şi pe cele internaţionale. Nimic nu poate fi mai înălţător decât a educa copiii în spiritul păstrării şi promovării folclorului neamului în ţară şi peste hotare.
– Puteţi da exemple de locuri peste hotare unde aţi susţinut spectacole?
– Cu bucurie afirm că palmaresul nostru este unul deosebit de bogat. Iată câteva locuri din lume, unde am promovat folclorul mureşean: POLONIA 1975, TOPORAŞUL DE AUR ZAKOPANE – POLONIA -1979, BURSA – TURCIA-1981, DAFNI – GRECIA-1982, PALMA DE MALLORCA SPANIA – 1984, PISA – CAMPORGIANO ITALIA – 1985, BRATISLAVA – SLOVACIA – 1987, PETINA – NAPOLI – ITALIA – 1989, CAMPORGIANO ITALIA – 1990, BURSA – TURCIA-1990, LEFKADA – GRECIA-1991, REZINA – R. MOLDOVA-1992, SILIQUOA – SARDINIA – ITALIA – 1993, GYULA – UNGARIA-1994, REZINA -R. MOLDOVA-1994, ATLANTA – S.U.A.-1995, ATLANTA – S.U.A.-1996, MIDDLESBROUGH – ANGLIA – 1997, ROMA -MESSINA – PALERMO – CATANZARO – SAN SEBASTIAN – CALLABRIO – ITALIA – 2002, SILVI MARINA – ITALIA -2005, KAVALLA – GRECIA – 2005, SAMSUN – TURCIA – 2005, BABINA GREDA – CROAŢIA – 2005.
– Câteva gânduri la finalul discuţiei noastre?
– Doresc să mulţumesc autorităţilor locale pentru sprijinul pe care mi l-au acordat până în prezent şi nu în ultimul rând redacţiei cotidianului „Cuvântul liber” pentru promovare. Sperăm în acordarea sprijinului şi din partea Consiliului Judeţean Mureş şi Instituţiei Prefectului Mureş, din partea oamenilor de bine pentru promovarea folclorului nostru în rândul copiilor, făcând-ul să devină nemuritor.
Vom răspunde cu multă plăcere la toate activităţile culturale organizate de diferite instituţii mureşene. În cursul lunii februarie 2016 am infiinţat a şcoală de predare a instrumentelor populare pentru copii, respectiv orgă, acordeon, vioară, instrumente de suflat şi canto pentru muzică uşoară.
De asemenea, am pus bazele unei orchestre populare tradiţionale coordonate de prof. Alexandru Ciubotaru.
– Domnule Vanga, vă mulţumim pentru timpul acordat!
– Vă mulţumesc şi eu domnule inspector!