În lumea bună, creatoarele de modă vestimentară (în special pentru femei) continuă să se numească „modiste”, iar la noi, la „sărăntocii” de români, maestre croitorese. În „capitala lumii modei şi a eleganţei universale” (cum a fost şi continuă să fie considerat Parisul), o astfel de „modistă” celebră era madam Coco Chanel (1883-1971), cunoscută nu numai pentru somptuoasele parade de modă, dar şi pentru colaborarea ei şi a manechinelor sale, în poziţie orizontală, cu reprezentanţii de vază ai trupelor ocupanţilor nazişti germani. Erau acele fete tinere, venite din lumea întreagă, ispititoare, frumoase din cale afară şi suple, roind în jurul lor cei mai avuţi bărbaţi, precum urşii la fagurii de miere ai albinelor.
Se ştie ce a urmat după înfrângerea Germaniei: în toate ţările care au fost ocupate de trupele lui Hitler, colaboraţioniştii erau întemniţaţi, iar cei mai vinovaţi executaţi prin spânzurare sau prin împuşcare. Aşa cum a păţit-o chiar şi eroul naţional al Franţei, din Primul Război Mondial, mareşalul-trădător Philipp Petain (1856-1951), vestit pentru bătălia de la Verdun (21 februarie-21 iulie 1916). Cea care, soldându-se cu 170.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi, avea să fie considerată „Marele abator uman”.
În 1945, imediat după eliberarea Franţei, mareşalul Petain va fi condamnat la moarte, ca mai apoi pedeapsa capitală să-i fie comutată în închisoare pe viaţă. Numai madam Coco Chanel a fost iertată, luând-o de la capăt: iar saloane luxoase de modă, iar bărbaţi chipeşi, cu mulţi bani, aşa zisele „victime” ale plăcerilor ocazionale urmând a fi, de data aceasta, nu cruzii ocupanţi germani, ci elita diplomatică şi militară a trupelor eliberatoare ale Franţei: americani, englezi, canadieni şi australieni. Pentru dolarii, lirele sterline şi bijuteriile lor erau acceptaţi în paturile frumoaselor „modiste”, până şi ofiţerii superiori de culoare.
Şi cum obişnuinţa devine tradiţie, iar pofta vine mâncând, se pare că Parisul mileniului 3 le aduce aminte bogaţilor şi puternicilor lumii de celebrul Cabaret „Moulin rouge” de altă dată!