Despre un om bogat, care trăia departe de Dumnezeu, se spune că într-o noapte a avut un vis. Părea că venise îngerul Domnului la el și îi adusese o haină albă și foarte frumoasă. Voia să i-o dăruiască fără plată. Dar omul răspunse:

– Nu am nevoie, eu sunt bogat, am destule haine și n-am nevoie de aceasta.

– Da, știu că ești bogat și ai haine multe — zise îngerul, dar fără haina aceasta ești pierdut. Și în clipa aceia îi arătă și chipul sufletului său care era trist și îmbrăcat într-o haină zdrențuită și urâtă.

– Uite, zise îngerul, vezi starea sufletului tău? Haina aceasta pentru tine am adus-o și tu o refuzi… și îngerul a început să plângă.

Omul s-a îngrozit atunci și cu lacrimi a început să-l roage pe înger ca să-i dea haina. Dar îngerul îi răspunde:

– Silește-te să fii vrednic de ea și o vei primi.

Când s-a trezit omul din somn și-a dat seama că Dumnezeu vrea mântuirea sufletului său și s-a ostenit mult ca să-și capete adevărata haină de la Domnul Iisus.

Și, într-o bună zi, îngerul i-a dat-o cu bucurie…

Din volumul „dumnezeu AUDE TĂCERILE NOASTRE”, apărut la Editura „Vatra Veche” din Târgu-Mureș

Lasă un răspuns