Aceste reflecţii legate de calităţile şi viciile umane le-am selectat din peste 300 de cărţi celebre din marea literatură clasică universală.
Stimate cititorule, deoarece încă sufletul meu este răvăşit de durere datorită trecerii în eternitate a marelui patriot, scriitor şi poet, Corneliu Vadim Tudor, voi încerca să îi dedic câteva cugetări celui pe care l-am cunoscut şi l-am respectat tot timpul, indiferent de părerile altora.
Acest mare patriot, C.V. Tudor, cu o gândire aleasă faţă de România, a adus mari servicii ţării sale şi poporului român. Eu îl consider ca un etalon în înţelepciunea sa, atât ca scriitor şi poet, cât şi ca politician. Corneliu Vadim Tudor a luptat cu toate mijloacele înţelepte pentru existenţa României de azi, pentru a rămâne independentă şi neasimilată de interese străine şi nedemne pentru poporul său.
Acest mare patriot nu putea vedea ceva mai dulce decât patria. Pentru el nu exista ceva mai iubit decât patria, părinţii şi familia sa. E frumos să moară, căzând în primele rânduri un bărbat viteaz care luptă pentru patria sa.
Iată ce spunea C.V. Tudor: „Eu unul nu socot că judecă bine acela care, dispreţuind pământul său strămoşesc, laudă altă ţară şi-i plac obiceiurile ei.” Tot pământul este accesibil pentru înţelept, căci pentru un suflet ales, patria este întregul univers. Nici în cer nu au parte muritorii de aşa mulţumire cum e aceea pe care o au, chiar şi în sărăcie, în patria lor, în oraşul lor, în casa lor.
Patriotismul lui C.V. Tudor se poate caracteriza cam aşa: acela care pretinde că îi pasă de legi, de treburile ţării, e dator să aibă aceleaşi dureri şi aceleaşi bucurii ca şi poporul. Este frumos şi plăcut să mori pentru patria ta, căci cine îşi apără ţara când îl aşteaptă ura, moartea, pedeapsa, acela trebuie socotit că e într-adevăr OM.
RAŢIUNEA
Pe cei tari nu îi ajută numai norocul, ci mai ales raţiunea, ce întăreşte puterea de rezistenţă. Iubeşte raţiunea, dragostea pentru ea te va înnarma contra celor mai aspre încercări. Ultimul pas al raţiunii este de a recunoaşte că există o infinitate de lucruri care o depăşesc, întregul nostru raţionament se reduce la a ceda sentimentul.
RĂSPLATA
Cel mai drept şi mai destoinic este acela care împarte răsplata cea mai mare celor mai vrednici. Acolo unde virtutea primeşte cea mai mare răsplată, acolo sunt cetăţenii cei mai buni. Din păcate, azi nu e nici un motiv să ne uităm care e răsplata unui lucru drept, deoarece e mai mare aceea a unui lucru nedrept.
RĂSTRIŞTEA
Fii curajos în răstrişte, de vreme ce soarta ţi-a dat-o şi bucură-te şi de aceasta, aşa cum te-ai bucurat în prosperitate. După cum bine ai dat peste rău, tot aşa caută să ieşi din nou din strâmtoare, rugându-te să te ajute Tatăl Nostru din Ceruri – Marele Creator.