Botoşani sau Ipoteşti? 1849 sau 1850?
„Săgetător" sau „Capricorn"?
„Şi când propria-ţi viaţă singur n-o ştii pe de rost
O să-şi bată alţii capul s-o pătrunză cum a fost?"
M. Eminescu, „Scrisoarea întâi"
Incertitudinile privind locul şi data venirii pe lume a „Luceafărului poeziei româneşti" s-au înmulţit după tragica - şi prematura - sa dispariţie (Bucureşti - 15 iunie 1889).
Atunci când cercetători, critici literari, istorici, prieteni sau simpli admiratori ai poetului au încercat a-i stabili coordonatele apariţiei fizice s-au lovit, atât de lipsa documentelor scriptice certe, cât şi de diversitatea mărturiilor apropiaţilor săi.
În privinţa locului naşterii a trebuit să se aleagă - în principal - între oraşul Botoşani şi satul Ipoteşti, situat în apropierea acestuia (la circa 8 kilometri).
Ce argumente susţin fiecare din cele două variante?
Afirmaţii cum că naşterea s-a produs la Botoşani provin din partea:
- poetului însuşi, care declarase acest lucru „...6 decemvrie 1850, în Botoşani...", la înscrierea în clasa a III-a a Şcolii primare din Cernăuţi, „...14 decemvrie 1849, în Botoşani", la înscrierea în clasa întâi de liceu, precum şi la Universitatea din Viena (pe baza certificatului de naştere? - presupune viitorul său prieten şi coleg, la aceeaşi şcoală, T. Ştefanelli) - [2], pag. 52. Ulterior, într-un registru (păstrat de Iacob Negruzzi), în care membrii Societăţii Literare „Junimea" şi-au însemnat data şi locul naşterii lor, stă scris pe pagina a doua (de către Eminescu, cu propria-i mână), în dreptul numelui său: „20 decemvrie 1849, Botoşani, şi deasupra este chiar intercalat „sfântul Ignat" - [2], pag. 296;
- tatălui poetului, care-l însoţise la înscrierea la şcoală - [2], pag. 52;
- monahei Fevronia Iuraşcu - mătuşă din partea mamei -, care susţinea că a asistat la naşterea şi botezul copilului, la biserica „Uspenia" (pe atunci catedrală botoşăneană), purtând hramul „Adormirii Maicii Domnului" - [4], pag. 23;
- stareţei Agapia Gherghel - de la schitul „Agafton" (judeţul Botoşani) -, informată de membrii familiei poetului - [4], pag. 22;
- directorului Gimnaziului din Cernăuţi - Ştefan Wolf -, care trebuie să-l fi înscris în registrul oficial pe baza unor documente atestatoare (act de naştere - eliberat, la aceea vreme, de oficiul parohial corespunzător) - [2], pag. 52;
- academicianului - folclorist şi etnograf - Artur Gorovei (1864-1951), bine documentat monografist al Botoşanilor - [4], pag. 23;
- criticului şi mentorului său literar - Titu Maiorescu -, care optează pentru această variantă în prefaţa ediţiilor de poezii ale poetului după 1892 - [2], pag. 296;
- judecătorului de instrucţie P. Stoica - în 9 noiembrie 1876 -, la întrebările căruia Eminescu însuşi a răspuns în acest sens (cu ocazia procesului ce-i fusese intentat la sesizarea poetului Dimitrie Petrino - care-i urmase ca bibliotecar al universităţii ieşene - pentru „... înstrăinare de cărţi şi mobilier" - [4], pag. 23;
- filologului N. D. Giurescu, ale cărui cercetări sunt publicate de către Iacob Negruzzi în „Convorbiri literare" din 1 iunie 1892 - [2], pag. 296; [3], pag. 442; [4], pag. 22
- magistratului Corneliu V. Botez - care i-a transcris, autentificat (prin grefa tribunalului botoşănean - în 1907) şi publicat mitrica de naştere-botez, cuprinzând şi iscăliturile preotului (iconomul Ioan), naşului (stolnicul Vasile Iuraşcu - fratele mamei) şi a părinţilor (Gheorghe şi Raluca Eminovici) - [1], pag. 45; [3], pag. 10; [4], pag. 24.
În favoarea Ipoteştilor, ca loc de naştere a lui Mihai Eminescu, s-au înregistrat susţineri din partea:
- poetului însuşi, care - după afirmaţiile colegului şi prietenului său Teodor V. Stefanelli - a însemnat singur, într-un registru al Societăţii Literare „Junimea" din Iaşi, că s-a născut „la 20 decemvrie 1849 în satul Ipoteşti" - [2], pag. 52;
- tatălui său, care - conform afirmaţiilor lui Octav Minar -, într-o însemnare autografă pe o veche psaltire a sfântului proroc David, pe limba românească, versificată (Dosoftei - 1673), ar fi notat: „Fiul nostru Mihai întru Domnul hărăzit vieţii la Ipoteşti, în noaptea de 24 decemvrie 1849 şi botezat în Botoşani la 21 ghenari 1850, la Sfânta biserică Uspenia" - [4], pag. 24;
- surorii sale, Aglae (Eminovici) Drogli (1852-1900) -, care afirmă acest lucru într-o scrisoare către Titu Maiorescu, din 3 iulie 1889 - [2], pag. 105;
- fratelui mai mic, Matei Eminovici (1856-1929, fost elev al politehnicii pragheze, căpitan în armata română) care, după ce afirmase iniţial că naşterea ar fi avut loc la 8 noiembrie în localitatea Dumbrăveni, revine pretinzând că a găsit o psaltire veche (pe care însă nu a văzut-o nimeni!), pe scoarţele căreia bătrânul, Gh. Eminovici, ar fi însemnat naşterea tuturor copiilor şi unde stă scris: „Astăzi, 20 decemvrie, anul 1849, la patru ceasuri şi cincisprezece minute evropeneşti, s-au născut fiul nostru Mihai" - [1], pag. 42;
- editorului „Poeziilor" lui Mihai Eminescu - Titu Maiorescu -, care în prefaţa ediţiei a patra (volum apărut la 3 decembrie 1889), scria: „Născut la 20 decembrie 1849, în satul Ipoteşti, lângă Botoşani, ..." - [3], pag. 442;
- prozatorului, criticului şi istoricului literar George Călinescu, care, optând pentru „15 ianuarie 1850 - Botoşani" ca dată şi loc al naşterii (conform documentului publicat), afirmă că „... n-ar fi exclus ca pruncul să se fi născut la Ipoteşti, fiind apoi adus şi botezat la Botoşani" - [1], pag. 45.
(va urma)
