Speranţa noastră că vom trăi în armonie laolaltă ca fraţii, când încă România îndoliată îşi număra cu durere morţii Revoluţiei, ne-a fost spulberată brusc de pretenţiile pe care U.D.M.R. le-a mediatizat, încă de la înfiinţarea ei, în 24 decembrie 1989, în vederea obţinerii autodeterminării şi autonomiei locale! Este lesne de înţeles că preşedintele ei „onorific”, „regizorul” Lászlo Tökés, a orchestrat din umbră „scenariul” tuturor acţiunilor provocatoare cu care U.D.M.R. şi Ungaria, zi de zi, ne-au terorizat prin încălcarea neruşinată a normelor de drept internaţional şi a legilor României! Edificatoare este atitudinea preşedintelui Ungariei, Mathyas Szûröş … Fără să îi pese că zguduie din temelii integritatea Statului Român, în consonanţă cu ministrul de externe Gyula Horn, a lansat la 18 martie 1990 un Apel către maghiarii din Transilvania prin care le recomanda să îşi intensifice acţiunile revendicative pe „pământul strămoşesc maghiar”! Reacţia a fost aceea că, peste două zile, peste 10.000 de maghiari din Tg.-Mureş au ieşit în stradă „dotaţi” cu lanţuri, răngi de fier, bâte, pungi de sare etc. După ce au scandat lozinca „Afară cu românii!”, au ocupat la ora 14.00 Primăria, fiind nevoie de intervenţia trupelor de paraşutişti ca să îl elibereze pe preşedintele C.P.U.N. Mureş, generalul Scrieciu, din sechestrarea care a durat 16 ore! Actele segregaţioniste şi atrocităţile maghiarilor au degenerat în violenţe stradale, nedemne de secolul XX, pentru care a fost nevoie de intervenţia armată! Încă o dată, în stilul lui caracteristic, L.T. a speculat diversionist „episodul Tg.-Mureş” şi, pe fondul în care televiziunea irlandeză a transmis în toată lumea imagini cu un „ungur” molestat inuman de un „român” (în realitate, românul Mihăilă Cofariu a fost efectiv linşat de maghiari), s-a folosit multă vreme de un limbaj secesionist ca să convingă Occidentul cât de nedreptăţiţi sunt maghiarii din România (în treacăt fie spus, corespondentul TVRL, Dorin Suciu, a filmat evenimentele de la Tg.-Mureş pe 3 casete, dar discreditarea noastră internaţională nu a fost contracarată, prin difuzarea lor, sub „argumentul” că „aceste imagini n-ar face decât să înrăutăţească o situaţie pe cale de stabilizare”)!
În fine, ca o minune de la Dumnezeu, situaţia interetnică de la Tg.-Mureş nu a scăpat de sub controlul Statului Român pentru că, providenţial, un mare patriot român, Radu Ceontea, a ridicat în faţa aberaţiilor ultimative ale maghiarilor, „pumnul spiritual al lui Avram Iancu” – „Vatra Românească”! Aşa se face că România s-a regrupat, istoria căpătând alt curs, dar dorinţa liderilor politici maghiari de a se izola de români, până la a se compromite şi dezonora prin încălcarea Jurământului de credinţă faţă de România, mai continuă şi astăzi: abia a trecut o lună de la Revoluţie şi, la Tg.-Mureş, maghiarii s-au separat de români în învăţământ (prin avizul ministrului Şora), în cultură (prin avizul ministrului Pleşu), în presă (la Radio, unul din cei doi directori trebuia să fie maghiar), iar fratele lui L.T., Andráş, ajuns adjunct al I.Ş.J, ca o continuare a „nepotismului” ceauşist, ne-a „procopsit” şi cu introducerea în şcoală a manualelor ungureşti… Pe de altă parte, se subînţelege cam ce fel de politică europeană promovează secesionistul L.T. la Bruxelles, când îşi permite să gireze cu prezenţa lui exerciţiile paramilitare maghiare din România – o ţară transformată sfidător în loc de expozeu a nebuniei extremiste)! Este practic o politică dezonorantă, cu tentacule cinice, duplicitare, arogante şi iresponsabile, cu care L.T. i-a contaminat pe toţi demnitarii maghiari (din Parlament, Guvern, Preşedinţie) ai Statului Român, cărora li s-a oferit onoarea să depună în faţa preşedintelui ţării noastre Jurământul că vor respecta Constituţia, legile şi integritatea teritorială a României: ei sunt vinovaţi de încălcarea Jurământului şi a Constituţiei, întrucât: nu recunosc că România este o patrie indivizibilă (art.4, alin.2); vor ca legile lor să fie discriminatorii în raport cu ale celorlalţi cetăţeni români (art. 6, alin.2); defaimă ţara şi îndeamnă la ură naţională, rasială, incitând la discriminare (art.30, alin.7); nu sunt fideli României (art.50, alin.1); nu consideră că este obligatoriu să respecte Constituţia (art.51) etc. Şi, pentru că maghiarii şi-au luat şi dublă-cetăţenie, nici nu mai pot să deţină demnităţi în instituţiile centrale ale Statului Român (art.16, alin.3).
Sesizez, aşadar, pe domnul preşedinte ales Iohannis, care ne-a promis o ţară în care să prevaleze legea, să fie în gardă cu toate aceste prevederi ale Legii fundamentale a României şi să îşi exercite cu fermitate atribuţiile constituţionale de garant al integrităţii teritoriale (art. 80, alin.1) şi de înaltă autoritate care veghează la respectarea Constituţiei (art. 80, alin. 2)…