Este România, ca țară – cu frumuseți neasemuite și bogății ale solului și ale subsolului – o… „Grădină a Maicii Domnului”, cum o numea un suveran Pontif? Este. Și o spun străinii, nu noi. Dar, ce folos! Să ne referim doar la un aspect: frumusețea pădurilor. Potrivit organizației neguvernamentale Agent Green, România are cea mai mare suprafață de păduri virgine, după Rusia (300.000 de hectare). Din păcate, asistăm – cu sau, mai ales, fără voia noastră – la fenomene precum: păduri tăiate pentru terenuri de sport, pentru proiecte imobiliare, pentru comerțul ilegal cu lemnele. Conform aceleași surse, în Parcul Național Piatra Craiului, din Munții Carpați, circa 300 de hectare de pădure au fost defrișate în perioada 2004-2007. Dar în Transilvania (și nu numai), câți nu s-au îmbogățit, în ultimii 23-24 de ani, de pe urma defrișărilor nesăbuite, a comerțului ilegal cu lemne.
Se spune că autoritățile de la București confiscă anual 170.000 de metri cubi de lemn tăiat ilegal. Ne-am fi așteptat ca, în urma acestor acțiuni, sute de persoane să fi înfundat pușcăria. Așa cum ar fi normal, pentru a descuraja fenomenul. Eroare! Din 25.000 de procese-verbale întocmite de pădurari, în trei-patru ani, numai (atenție!) două s-au soldat cu condamnări, pentru că legea este – ca și în alte domenii – „interpretabilă”.
Din păcate, deși efectele tăierii pădurilor sunt cunoscute – duc la alunecări de teren, inundații, periclitează supraviețuirea urșilor etc. -, defrișările continuă. Cu toate consecințele ce decurg de aici, avertizează Asociația Fondul Mondial pentru Natură.