În vara anului 1986, două vapoare s-au ciocnit în largul Mării Negre, de partea rusă. Sute de pasageri au murit. Vestea dezastrului a fost şi mai mult întunecată de investigaţia care a dat la iveală cauza accidentului. Nu a fost o problemă tehnologică, cum ar fi o defecţiune la far – nici una meteorologică – ceaţa. Cauza a fost încăpăţânarea omenească. Ambii căpitani au avut cunoştinţă de apropierea celuilalt vas. Fiecare ar fi putut ocoli celălalt vas, însă niciunul nu a vrut să cedeze locul celuilalt. Amândoi au fost prea mândri pentru a ceda primul. Când şi-au venit în fire, era deja prea târziu.

Toată povestea asta arată unde poate duce nebunia şi încăpăţânarea omenească. De parcă nu am fi ştiut până acum! Îndărătnicia şi mândria, tare-i mai îndepărtează pe oameni de Adevăr.

Pentru cei mândri şi îndărătnici, Sfântului Ioan din Kronstadt are o rugăciune scurtă şi foarte frumoasă: „Doamne, învaţă-l blândeţea şi smerenia pe robul Tău (numele), cel căzut întru mândria diavolească şi povara trufiei satanice! Amin.”

Din volumul „Pelerin spre înaltul Cer”, apărut la Editura „Nico”

Lasă un răspuns