Și recentele alegeri prezidențiale ne-au arătat, dacă mai era cazul, că nimic nu e bătut în cuie; că și atunci când, ca și Victor Ponta, te vezi deja președinte al României, poți să clachezi. Și încă, lamentabil. Într-adevăr, când, după primul tur de scrutin ai un avans de 10 procente (Victor Ponta) față de „adversarul” tău (Klaus Iohannis), iar în turul al doilea pierzi, totuși, lamentabil, alegerile prezidențiale (de Ponta-i vorba!) – cu circa 9 procente – nu poți, ca simplu cetățean, să nu-ți pui întrebarea: care o fi fost cauzele înfrângerii neașteptate (și nescontate) a candidatului PSD. Și, până la urmă al USD?
Din foarte multele explicații posibile, ne vom referi doar la câteva. Vom viza, în primul rând, aroganța lui Victor Ponta. După alegerea sa ca premier al României din partea fostului USL – al cărui copreședinte era alături de crin Antonescu – Victor Ponta s-a lansat, pe cont propriu, într-o seria de acțiuni, fără a se mai consulta cu nimeni. A surprins, în primul rând, prin înțelegerile oculte cu liderii UDMR, în vederea cooptării Uniunii la guvernare (unde se află și acum). Doar opoziția categorică a PNL, a lui Crin Antonescu a făcut să „cadă” inițiativa sa, pe care, însă, și-a pus-o în practică imediat după ruperea USL, la care și el, Victor Ponta, a contribuit din plin. Prin cooptarea UDMR la guvernare, și-a îndepărtat electoratul din Ardeal, iar, ca și în cazul mentorului său, Adrian Năstase, în 2004, în luptă cu Traian Băsescu, Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în Transilvania. Cu precizarea că, în turul al doilea, până și maghiarii din Covasna și Harghita au votat, în proporție de circa 80% în favoarea lui Klaus Iohannis.
Dar același Victor Ponta luase pe vremea USL (de care acum s-a ales praful), de unul singur, decizia numirii în funcție a șefilor marilor Parchete și, mai ales, a încheierii așa-zisului Pact de coabitare cu Traian Băsescu, măsură controversată și fără nicio finalitate practică. Însă, pe măsura trecerii timpului, premierul devenise nu doar arogant, ci și îngâmfat. Vocea i se îngroșase, iar o bună parte din timp și-o petrecea, nu la guvernare, ci în fața camerelor de luat vederi. Un comentator spunea că Victor Ponta este doar cea mai recentă victimă a iluziei că poți să-l iei pe Dumnezeu în echipa ta electorală. Șirul politicienilor aroganți care au crezut asta la un moment dat și și-au frânt gâtul taman când erau siguri că Dumnezeu le este aliat împotriva adversarului e lung și Victor Ponta, nu mă îndoiesc, nu va fi cel din urmă. Victor Ponta nici nu ajunsese președinte, că l-a și numit premier pe Călin Popescu Tăriceanu. Altă gafă, același autor.
Însă, dincolo de derularea efectivă a campaniei, de șmecheria cu care s-a angajat în dezbaterile organizate – deși ca premier în funcție și, în același timp, de candidat se afla în conflict de interese! – una din cele mai mari erori ale lui Victor Ponta și ale staff-ului său de campanie a constituit-o neglijarea votului românilor din Diaspora. Unde, potrivit statisticilor UE, în statele Uniunii Europene s-ar afla circa 3,5 milioane de români. Mai mulți decât populația unei țări ca Albania! Or, în urma unui anunț de câteva rânduri pe Facebook, mii de oameni au ieșit în stradă duminică seara, pentru a se solidariza cu românii din străinătate care stăteau la cozi imense la vot. Organizarea lamentabilă a votului românilor din Diaspora a generat, în țară, o prezență neașteptat de mare la vot. Cea mai mare din 1996, a dat peste cap calculele sociologilor. Vasile Dâncu spunea că a fost o „revoltă la urne”. „Clujul a înregistrat o prezență record, de obicei acolo nu venea multă lume”, a arătat Dâncu, care a coordonat exit poll-ul IRES. Votul de duminică l-a trimis pe primarul Sibiului la Palatul Cotroceni, el obținând 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne. Victor Ponta a pierdut aproape 20%, față de primul tur, dacă ne gândim că Klaus Iohannis a câștigat la o diferență de aproape 10%, după ce fusese condus cu 10%.
Dacă analizăm lucrurile „la rece”, PSD a pierdut de trei ori președinția în ultimii ani. Prima dată în 1996, când pe fondul luptei anticomuniste (tema de campanie), Emil Constantinescu a fost primul care a învins candidatul celui mai mare partid din România. Traian Băsescu a învins în 2004, din nou candidatul stângii. Și atunci victoria sa a fost o surpriză: Adrian Năstase obținuse aproape 41% după primul tur. La al doilea tur, Băsescu a obținut 51,23% din opțiunile celor care au ieșit la vot. După primul mandat, Băsescu a obținut, în 2009 a doua victorie consecutivă. Și atunci, victoria sa în fața candidatului PSD, Mircea Geoană, a fost una neașteptată. Lupta anti-moguli și independența justiției au fost armele sale de atac.
Acum, în 2014, în țară, Klaus Iohannis a câștigat în județele din Transilvania și Dobrogea, plus Suceava și Iași. Premierul Victor Ponta a obținut, previzibil, victoria în aproape toată Muntenia și majoritatea județelor din Moldova. Acasă, la Sibiu, Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 79,48% din voturi.
Ce va urma după alegeri? Victor Ponta a anunțat că atâta vreme cât are sprijinul coaliției de guvernare va rămâne în funcția de prim-ministru. El a invocat faptul că guvernul are legitimitatea votului din alegerile parlamentare din 2012.
Și ca să încheiem pe un ton mai optimist, Victor Ponta a mai anunțat că o prioritate o constituie adoptarea bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale pentru 2015. Ponta a precizat că lumea trebuie să se calmeze pentru că va fi păstrată cota unică și nu vor crește taxele și impozitele. Vom vedea…
Pe de altă parte, social-democrații continuă disputele, înaintea unor analize privind pierderea alegerilor prezidențiale. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a declarat că, cel mai probabil, congresul extraordinar va avea loc în februarie, iar în acest moment nu este cazul unor deconturi, demisii sau excluderi. Asta, după ce, luni, Dan Șova și Marian Vanghelie au cerut demisia președintelui executiv, Liviu Dragnea, care a coordonat campania. Oricum, săptămâna viitoare va avea loc Comitetul Executiv al PSD pentru o primă analiză a eșecului în alegeri.