Putini cunosc detaliile operatiunilor secrete din
spatele cladirii cu geamuri fumurii ale Agentiei
Nationale de Securitate (National Security Agency �
NSA) din afara Washingtonului, insa ultimele
dezvaluiri ale presei permit sa se intrevada ceea ce
pentru unii este doar „varful aisbergului�, noteaza
ziarul spaniol La Razon.
Dupa atentatele din 11 septembrie 2001, la NSA,
aflata in subordinea Pentagonului si cu peste 37.000
de angajati civili si militari, a obtinut puteri mai ample
pentru a supraveghea comunicatiile din interiorul si
din afara SUA si a analiza milioanele de informatii care
pot duce la dejucarea unui complot terorist. Marea
parte a regulilor dupa care se ghideaza cea mai opaca
agentie federala americana sunt secrete si cunoscute
in detaliu de un grup restrans de consilieri ai
presedintelui Barack Obama, congresmeni (dintre
care unii au cerut informatii care le-au fost refuzate)
si de judecatori din Washington.
Insasi existenta NSA, infiintata in 1952 de presedintele
Harry Truman, a fost tinuta secreta peste 20
de ani si, in pofida venirii lui Obama la presedintie si a
apelurilor sale la transparenta, puterile ei sunt la fel
de ample ca in vremea lui George W. Bush. Din 2008,
dupa ce Congresul a reformat legea supravegherii
comunicatiilor straine (FISA) pentru a relaxa numarul
mare de cazuri aflate sub control judiciar, NSA a creat cel
mai complex sistem de date digitale cunoscut vreodata.
In toamna aceasta, NSA spera sa devina operational
complexul sau din desertul Utah, care a costat multe
milioane de dolari si care ii va permite sa inmagazineze
o cantitate de date de cinci ori mai mare decat traficul
anual pe Internet la nivel mondial, potrivit unui reportaj
al Fox News. Anul trecut, generalul Keith Alexander,
directorul NSA din 2005, a participat pentru prima data
la o reuniune a hackerilor, considerata cea mai
importanta din lume, Defcon. Aici el a considerat
„absurde� zvonurile ca agentia sa ar avea arhivate
informatii despre 260 de milioane de cetateni americani,
subliniind ca activitatea NSA se limiteaza „la informatii
secrete din exterior�.
Pe de alta parte, programul „top secret� PRISM
permite accesul direct la serverele principalelor noua
companii de Internet, intre care Microsoft, Google sau
Apple, pentru a supraveghea mesaje, inregistrari video
sau fotografii din strainatate, in care pot gasi date
legate de posibile activitati teroriste. Intr-un interviu
acordat ziarului Washington Times, Binney a asigurat ca
recentele dezvaluiri nu sunt decat „varful aisbergului� si
ca NSA detine peste 20 de miliarde de inregistrari de
convorbiri telefonice si de e-mailuri americane.

Saracia in Romania:
de ce vin tiganii in Germania

Cancelarul german Angela Merkel a discutat cu seful executivului din
Romania, Victor Ponta, si despre emigratia saraciei, intrucat multi romi cauta
locuri de munca in Germania. Postul de radio din landul german Bavaria
transmite un reportaj despre viata dintr-un sat romanesc si despre tiganii
din Romania care vin deseori la munca in Germania sau Franta.
Satul Apoldu de Sus se afla pe drumul catre Sibiu, in Transilvania. Aici,
Neli Moc are cateva gaini in spatele casutei de la capatul strazii, unde locuiesc
cele mai multe familii de romi. Ea imparte o camera si jumatate cu fiica, fiul
vitreg si nepotul. Si de aici pleaca ea in fiecare an vreme de doua luni in
Germania, ca sa munceasca la culesul recoltelor. Daca este intrebata unde
anume se duce in Germania, priveste rusinata in pamant, pentru ca nu stie.
Autobuzul celui care ii angajeaza ii ia pe ea si pe cativa vecini din sat si,
dupa un drum lung, se trezesc ajunsi undeva la un fermier german, stau
cate opt intr-o baraca, impart baia si bucataria in apropierea campului, si
nu apuca sa vada nimic din imprejurimi, dupa cum povesteste ea. „Dar e
bine acolo�, spune Neli Moc. Si decisiv este faptul ca vine cu 2.000 de euro
inapoi, adica o mica avere in comparatie cu cei aproximativ 25 de euro pe
care ii primeste pe luna ca ajutor social in Romania. Cu banii din Germania
poate sa-si pastreze casa si supravietuieste cumva tot restul anului.
Pentru familiile de romi din Apoldu de Sus, un lucru este clar: atata vreme
cat situatia nu se imbunatateste in Romania, ei vor incerca mereu sa vina in
Germania sau Franta, fie ca muncitori la cules, fie in speranta unei vizite la
medic sau a unui ban pentru revenire, se incheie reportajul mentionat.

(AGERPRES)

Lasă un răspuns