– Interviu cu scriitorul Ioan Eugen Man
-Domnule Ioan Eugen Man, de la ultima noastra
conversatie au intervenit unele evenimente in
viata dumneavoastra publicistica, iar in luna
noiembrie a anului 2012, vi s-a acordat Diploma de
onoare „Pro Libro Senator�. Care sunt impresiile
asupra acestei diplome acordate?

-Acordarea acestei diplome de „Senior al cartii�
a constituit una dintre cele mai placute surprize
din viata mea. Consider atribuirea acestei diplome
ca o recunoastere a indelungatei mele legaturi cu
cartea, cu Biblioteca Judeteana Mures, fapt de
altfel sesizat si de directorul institutiei, domnisoara
Monica Avram, cu ocazia acordarii titlului. Inca din
perioada cand urmam cursurile scolii primare am
devenit cititor, pentru inceput inscriindu-ma la
Biblioteca copiiilor din Targu-Mures, apoi la sectia
pentru adulti. De atunci, timp de cateva decenii,
am ramas un statornic abonat al bibliotecii. Insa aceasta legatura cu
institutia cartii nu s-a limitat doar ca cititor, ea fiind mult mai complexa,
deoarece de-a lungul deceniilor am participat la numeroase actiuni
ale bibliotecii, indeosebi la simpozioane, sau prezentari de carti. In
ultimele trei decenii si jumatate, am devenit donator de carte, fie carti
din biblioteca mea personala, fie exemplare din volumele al caror autor
sunt. Trebuie sa recunosc ca aceasta legatura cu institutia bibliotecii din
Targu-Mures se datoreste si relatiei de prietenie, timp de peste cinci decenii,
cu Dimitrie Poptamas, fostul director al Bibliotecii Judetene Mures.

-In ultimul an, ati mai scris o carte, fata de care va rog sa faceti o
scurta prezentare si cititorilor.

-In anul 2012 , prin Editura Nico din Targu-Mures, am publicat lucrarea
„Biserici de lemn ale romanilor din tinuturile muresene�. In cele 344 de
pagini, lucrarea intruneste cateva studii publicate in unele reviste de
specialitate dupa anul 2005, ea fiind prefatata de domnul Nicolae Baciut,
directorul Directiei pentru Cultura si Patrimoniu National Mures, precum
si de protopopul ortodox, dr. Gheorghe Sincan. Dupa partea introductiva,
un prim-studiu, din anul 2007, se refera la situatia bisericilor de lemn din
judet, la timpul respectiv, urmatorul studiu prezinta un numar de zece
biserici de lemn disparute in ultimele decenii, si al treilea studiu este
dedicat celor doua monumente de arta romaneasca, bisericile de lemn
de la Reghin si Sacalu de Padure. Pe langa studiile respective, am
prezentat si alte noua biserici de lemn, de aceasta data venind cu
numeroase date suplimentare privind istoricul acestora, inclusiv un
bogat material ilustrativ. La sase dintre aceste biserici, am avut
posibilitatea de a intocmi documentatiile tehnice in vederea repararii
lor, prin urmare, a le cunoaste mai indeaproape. Este o carte ce o definim
ca „document�, deoarece pentru fiecare edificiu am prezentat date
istorice, descrieri tehnice, insotite de numeroase planse, fotografii mai
vechi sau mai noi, incercand sa continui actiunea de cunoastere a
acestor monumente, initiata de inaintasi ca Popa Atanasie, Coriolan
Petranu, Vasile Dragut, Ioana Cristache-Panait sau Eugenia Greceanu.

-In prezent, care sunt preocuparile dumneavoastra editoriale?

-Sper, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca in acest an sa pot inainta editorului
pentru tiparit o lucrare mai aparte ca tematica, respectiv despre
arhitectura si realizarea bisericilor traditionale
romanesti din Targu-Mures, dupa anul 1989, deci
despre bisericile realizate de catre cele doua
confesiuni romanesti: ortodoxa si greco-catolica. In
lucrare sunt prezentate un numar de treisprezece
biserici, din care noua ortodoxe si patru grecocatolice.
Dupa natura materialelor din care sunt
realizate, sunt prezentate patru biserici de lemn si
noua biserici de zid, adica din caramida si beton. Si
aceasta lucrare o putem considera carte-„document�,
ea cuprinzand numeroase date „istorice� privitoare la
faza premergatoare realizarii lor, descrieri ale
acestora, de ordin tehnic si arhitectural, cu prezentarea
documentatiilor tehnice, precum si un bogat
fond ilustrativ, indeosebi cel provenit din timpul
realizarii. Tot in prezent, sunt pe cale de a finaliza
cateva studii istorice si de arta, precum cel referitor la descrierea Bisericii
ortodoxe din Mureseni, Targu-Mures, pentru volumul omagial dedicat
lui Ilie Sandru din Toplita, un studiu cu privire la evolutia urbana a
orasului Reghin pana in anul 1918 si implicatiile in viata locuitorilor
orasului, precum si un studiu „Casa cu piloni din Targu-Mures�,
cunoscutul monument din strada Calarasilor nr. 1, ce urmeaza sa apara
in revista „Anuarul Arhivelor Muresene�.

-Ce programe anume aveti prevazute pentru viitor?

– Inca de aproape doi ani, am in vedere intocmirea unei lucrari
destinata tratarii evolutiei urbane a orasului Reghin, pana in anul 1944.
Intocmirea lucrarii este insa anevoioasa, ea necesitand cercetarea pe
teren a numeroaselor cladiri ce constituie sau pot constitui monumente
istorice si de arhitectura, pregatirea materialului ilustrativ, indeosebi
a planurilor de situatie, proiectele sau releveele constructiilor, precum
si fotografii, mai vechi sau mai noi, ale constructiilor. De mentionat faptul
ca aceasta tematica, a dezvoltarii urbane a orasului Reghin, nu este un
pionierat. Inca din deceniile trecute, unii istorici, cercetatori, romani,
germani sau maghiari, s-au aplecat asupra trecutului istoric al localitatii,
unii, precum Paul Niedermaier, Ernst H. Philippi cu Wigant Weltzer, Biro
Donat sau Dorin-Ioan Rus, abordand si unele aspecte privitoare la
evolutia urbana a Reghinului. Cele mai numeroase date sunt de ordin
statistic, precum cele privind numarul de imobile, de constructii, ale
locuitorilor, unele date privitoare la structura teritoriului etc, fara o tratare
unitara a evolutiei teritoriului, structurii acestuia si, indeosebi, a
constructiilor, atat sub aspectul istoric, cat si descrierea lor arhitecturala.
Mai am in vedere intocmirea unor studii privitoare la unele monumente
ale orasului Targu-Mures, respectiv Casa de Comert si Industrie, din
strada Primariei nr. 1, si fosta Banca Agrara, din Piata Trandafirilor nr. 28.

-Domnule Ioan Eugen Man, va doresc multa sanatate si multa putere
de munca si in continuare.

– Domnule Bogosel, va multumesc si eu dumneavoastra pentru
realizarea acestui scurt interviu si, nu in ultimul rand, redactiei
cotidianului „Cuvantul liber�, care a fost mereu si va fi un sprijinitor al
istoriei si culturii romanesti.

Interviu realizat de

Lasă un răspuns