GY�RGY B�Z�DI �
centenar
Moto:
„Nimic nu este mai divin, decat curajul de
a scrie sau de a spune lucrurilor pe nume�
ADY ENDRE
Niciodata nu am vrut sa fiu altfel, decat ceea ce sunt in
realitate. Azi, cand in curand voi implini varsta de 85 de ani si
ma apropii vertiginos de marele si finalul examen al batranetii,
cand va trebui sa inchid demn dupa mine usa, chiar nu ma
incearca „buna dispozitie si ravna� pentru a parea altfel, in
oricare rol ar fi, decat ceea ce am fost si am ramas timp de 65
de ani, petrecuti la masa redactionala – poate chiar pana la
moarte, la redactia Revistei „Egy�tt-Impreuna�. Cu alte
cuvinte, nu vreau sa ridic in slavi tot ceea ce am facut timp
de mai multe decenii in fruntea unor reviste literare si
culturale din Romania, nu vreau sa-mi impletesc, in jurul
capului, sub genericul „Palmierul creste sub greutate�,
cununa de lauri.
De ce vorbesc acum despre toate acestea?
Gandindu-ma la centenarul scriitorului Gy�rgy B�z�di,
involuntar am scris aceste randuri. Principele romanului
maghiar din secolul XX, Zsigmond M�ricz � care a apreciat
enorm talentul si transilvanismul neclintit si uman manifestat
de Gy�rgy B�z�di �, a propagat ca pe un crez artistic:
Adevarul! Adevarul sumbru, a carui dezvaluire este o
obligatie sfanta a cunoscatorului artei scrisului.
Amintind de viata, activitatea si cercetarile istorice si
stiintifice ale scriitorului Gy�rgy B�z�di, dezvaluirea
„adevarului sumbru�, in sensul exigentei lui Zsigmond M�ricz,
este pentru mine o sarcina morala si inevitabila, cu atat mai
mult cu cat am fost un martor contemporan si m-am implicat
decisiv in evolutia destinului acestuia.
Voi incepe cu o marturie subiectiva, redactionala:
Daca in fruntea singurei reviste lunare a scriitorilor maghiari
din Romania, „Igaz Sz��, din Targu-Mures, nu as fi facut
altceva, timp de 40 de ani, decat sa intervin pentru a-l elibera
din fundul iadului pe scriitorul Gy�rgy B�z�di, pentru a-l salva
in al 12-lea ceas din viata sa, iar apoi pentru a asigura
renasterea sa scriitoriceasca, daca as fi facut numai atat,
chiar si atunci as fi meritat macar, in spiritul cinstei – cred eu -,
recunostinta dupa schimbarea regimului din decembrie 1989,
atat din partea conducerii superioare a UDMR, cat si a celor
care au jucat un rol (scriitori, poeti, publicisti, ziaristi etc.) in
formarea gandirii publicului in domeniul literaturii maghiare
din Transilvania. Chiar si din partea acelui cameleon politic,
care ani lungi a lucrat langa mine, la redactia „Igaz Sz��,
„ca ucenic de redactor�, asa cum s-a denumit singur intruna
din dedicatiile sale scrise intr-un volum oferit mie. Pentru
a evita orice neintelegeri, voi dezvalui numele respectivului
„ucenic de redactor�. Este vorba despre Mark� B�la!
Iata faptele ce au condus la salvarea vietii lui Gy�rgy
B�z�di, iar mai tarziu la reinvierea scriitoriceasca a sa:
In 1968, a avut loc conferinta Comitetului Judetean Mures
al PCR, la care redactorul-sef al revistei „�j �let�, Andr�s
S�t�, si redactorul-sef al „Igaz Sz��, adica subsemnatul,
trebuia din oficiu sa fim prezenti. Amandoi eram pe lista celor
care urmau sa ia cuvantul.
S�t� Andr�s nu a putut participa la aceasta conferinta,
deoarece, plecat intr-o excursie cu masina redactiei, in
compania unui dramaturg si a unei muze de la Studioul de Film
Buftea, cu o noapte inaintea conferintei, Andr�s S�t� a fost
implicat intr-un accident de masina, accident in care si-au
pierdut viata dramaturgul si soferul redactiei „�j �let�, un baiat
deosebit de talentat, simpatic, indragit de noi toti, Zeing Vili.
Andr�s S�t� a fost transportat la Clinica din Targu-Mures, cu
rani mai usoare.
Prietenia si activitatea din redactie, desfasurate impreuna
timp de mai multe decenii, ma obliga sa nu trec sub tacere
acest „adevar sumbru�. Este departe de mine gandul ca dintr-o
pozitie fariseica sa-l condamn pe Andr�s S�t� pentru aceste
escapade la care si eu am participat de mai multe ori,
impreuna cu alti colegi. Insa am fost martor la comportamentul
sau grandoman, de mic rege, la distractiile sale, pentru care
de multe ori biciul a pocnit pe spatele soferilor redactiei „Igaz
Sz��, sub forma unor asteptari interminabile in fata
restaurantelor. Astfel ca despre toate acestea trebuie, odata,
sa vorbeasca cei mai apropiati prieteni ai lui Andr�s S�t�.
Dupa discursul meu rostit la amintita conferinta, in pauza
sedintei, reprezentantul conducerii superioare a PCR, Emil
Bodnaras, care avea un mare prestigiu in cadrul partidului,
mi-a spus, referitor la problemele ridicate de mine in cadrul
discursului cu privire la redactia „Igaz Sz�� si viata culturala
maghiara, ca pot sa ma duc la el oricand pentru rezolvarea
problemelor sociale, nationale si culturale care ne preocupa.
Dupa lucrarile conferintei i-am propus lui S�t� Andr�s sa ne
folosim de aceasta ocazie, oferita de Emil Bodnaras, si sa-l
informam, in cadrul unei audiente, despre soarta colegului
nostru scriitor, Gy�rgy B�z�di, care pe baza unor acuzatii
politice inventate, fara niciun proces si fara o sentinta
judecatoreasca, a fost arestat ilegal de oamenii Securitatii si
deportat la munca silnica, la canalul Dunare-Marea Neagra,
unde de ani de zile suferea nevinovat. S�t� Andr�s a fost de
acord cu propunerea mea, cu toate ca i-a fost greu sa se
intalneasca personal cu Emil Bodnaras din cauza absentei
sale de la conferinta partidului. Astfel ca la scurt timp ne-am
prezentat la cabinetul din Bucuresti al lui Emil Bodnaras care,
conform promisiunii sale, ne-a primit imediat. Bodnaras a
ascultat cu mare atentie informarea prezentata de noi despre
importanta activitatii scriitoricesti a lui Gy�rgy B�z�di.
In ceea ce ma priveste, eu am dat citire unui material istoricliterar,
pregatit din timp, in care am apreciat, pe de o parte,
modul in care Gy�rgy B�z�di, prozator de exceptie, care a
facut parte din grupul de scriitori maghiari contemporani din
Transilvania, a reprezentat in 1930 asa-numitele „nazuinte
progresive si democratice ale realismului transilvanean�. Pe
de alta parte, am subliniat ca Gy�rgy B�z�di a imbogatit, in
1938, istoria literaturii maghiare cu o importanta sociografie,
intitulata „Secuiul patimeste�, in care a prezentat o imagine
cuprinzatoare despre situatia economica, sociala si culturala
a judetelor locuite de secui.
In informarea mea, m-am referit si la prestigiosul eseist
maghiar, Imre Mik�, care in 1938 a avut numai cuvinte de
lauda despre cea mai importanta lucrare a lui Gy�rgy B�z�di,
„Secuiul patimas�: B�z�di este primul care s-a opus deschis
si pe baza unor largi cunostinte obiective „utopiei
pacatoase�, potrivit careia la secui toata lumea a fost libera,
nobila si egala, nefiind cunoscute aici iobagia si divergentele
sociale, iar secuii au trait pana in zilele noastre intr-o
democratie idilica! Este nevoie de mare constiinta de
dreptate si curaj moral � a subliniat Imre Mik� � pentru ca
Gy�rgy B�z�di sa scrie atat de deschis despre tot ceea ce
provoaca durere azi satului secuiesc. „Cartea lui Gy�rgy
B�z�di este nu numai buna, dar este si o frumoasa fapta
umana!�
Dupa ce Emil Bodnaras a ascultat cu rabdare si cu atentie
prezentarea mea literar-istorica si argumenetele aduse de
S�t� Andr�s, l-am rugat sa-l elibereze pe colegul nostru
scriitor din inchisoarea de la Canalul Dunare-Marea Neagra.
Dat fiind faptul ca in acea vreme Emil Bodnaras raspundea
de Justitie si de Procuratura, avea posibilitatea sa ma ajute.
Emil Bodnaras a actionat, fara intarziere, si a ordonat:
suspendarea condamnarii cu inchisoare a scriitorului
maghiar Gy�rgy B�z�di!
Peste cateva zile, venind acasa din Ungaria, la locuinta
mea m-a asteptat un barbat slab, numai os si piele, care abia
mai statea in picioare din cauza suferintelor indurate in
inchisoare. Era Gy�rgy B�z�di.
Din acest moment se socoteste cea de-a doua viata si
reinvierea scriitoriceasca a lui Gy�rgy B�z�di, la care am
contribuit cu onestitate ani de zile, in fruntea revistei „Igaz
Sz��, pana la moartea sa. In persoana sa am sustinut nu
numai un adevarat prieten, care provenea din pamantul meu
natal, de pe malul raului Tarnava-Mica, ci m-am inclinat ca
redactor, dar si ca maghiar din Transilvania, in fata „scrisului
dumnezeiesc�, si a „vorbei sale directe divine�.
Gy�rgy B�z�di a fost renumit datorita jocurilor de cuvinte,
de aforismele construite pe rime care se imbinau in mod
satiric. Prin cuvantul adresat mie, dupa eliberarea sa din
inchisoare, ne dezvaluia in mod legitim pe indragostitul
satului sau B�z�d � unde si astazi i se spune domnul Jakab
� si al secuilor: „La �statiunea� Canalul Dunare-Marea
Neagra am scris: toata lumea sufera de o manie, eu sufar de
mania Romaniei�.
In 1968, de aceasta suferinta a fost eliberat Gy�rgy B�z�di.