Vineri, 21 iunie 2013, in sala
„Tonitza� a Hotelului „Continental�,
din municipiul TarguMures, s-a desfasurat a doua
editie a Colocviilor „Cuvantul
liber� – „Punti de lumina�,
in organizarea cotidianului
„Cuvantul liber� Targu-Mures,
a Ligii Scriitorilor Romani de
Pretutindeni, in colaborare cu
Despartamantul Central Judetean
Mures al ASTREI, revista „Vatra
Veche� si Asociatia „MARIS DAVA�,
din Targu-Mures.
Oficiile de gazda si de moderatoare
si le-a asumat distinsa doamna
Mariana Cristescu, redactor, sefa
Sectiei Cultura a cotidianului
„Cuvantul liber�, eseist, publicist,
scriitoare, membra a Ligii Scriitorilor
Romani de Pretutindeni.
Dupa salutul de bun sosit la
„Puntile de lumina�, manifestare
pentru inima si suflet romanesc,
a urmat intonarea Imnului de Stat
al Romaniei, „Desteapta-te, romane!�, si a Imnului ASTREI,
iar impreuna cu parintele Gheorghe Sincan, cei prezenti au
inaltat spre cer rugaciunea „Tatal Nostru�.
In aplauzele muresenilor, au fost prezentate personalitatile
de marca ale culturii romane, care s-au implicat in
organizarea, pregatirea si desfasurarea celor doua sectiuni
ale Colocviilor „Cuvantul liber�.
Pentru sectiunea destinata lansarii volumelor cu numerele
54 si 55 ale Dictionarului Enciclopedic „Personalitati romane
si faptele lor�, au sosit, la intalnirea de la Targu-Mures,
domnii Alexandru Florin Tene, din Cluj-Napoca,
presedintele Ligii Scriitorilor Romani de Pretutindeni, poet,
publicist, eseist, profesor, membru al Societatii Academice
Regale din Belgia a Scriitorilor Francofoni si al Academiei
Americano-Romane, domnul Constantin Toni Dartu, din Iasi,
presedinte al Filialei Iasi-Moldova a Ligii Scriitorilor Romani
de Pretutindeni, autor si editor al monumentalei enciclopedii
„Personalitati romane si faptele lor�, director al revistei
„Moldova literara�, consulting-editor al American
Biographical Institute, din Statele Unite ale Americii,
personalitate recompensata cu Diploma de Recunostinta
din partea Bisericii Ortodoxe Romane.
Ampla alocutiune a domnului Al. Florin Tene s-a constituit
intr-un elogiu adus marilor creatori ai neamului romanesc,
proveniti din Romania profunda si trainica, romani care pun,
prin creatiile lor, caramida peste caramida, la ridicarea
Marelui Edificiu al Spiritualitatii Romanesti, romanilor care
nu trec prin viata ca pestele prin apa, fara sa lase urme,
romanilor de pretutindeni, care au inteles ca tara nu se
serveste cu vorbe goale, ci cu fapte folositoare intregului
neam romanesc, prezentului si viitorului statului national,
unitar roman, independent si indivizibil. Referindu-se la cele
doua volume ale Dictionarului Enciclopedic, lansate la
Targu-Mures, domnia sa a afirmat ca ele reconfirma talentul
de cercetator al domnului Constantin Toni Dartu, cel care,
cu daruire, pasiune, competenta si iubire de oameni, a
„construit� marea enciclopedie a personalitatilor romane,
o adevarata „lada de zestre� a spiritualitatii romanesti care
sa ne individualizeze in marea familie a natiunilor din Uniunea
Europeana si intr-o lume amenintata de fenomenul nivelator
al globalizarii.
Consecventa in promovarea si recunoasterea talentelor
autentice, Liga Scriitorilor Romani de Pretutindeni acorda
distinctii si premii. In numele Ligii, al carei presedinte este,
aici, la Targu-Mures, i-a acordat distinsei doamne Mariana
Cristescu, premiul Sectiunii pentru poezie, pe anul 2012,
pentru volumul „Amor prohibit�.
Domnul Constantin Toni Dartu a dezvaluit ca, in selectia
personalitatilor promovate prin Dictionarul Enciclopedic pe
care il editeaza, s-a orientat, initial, doar spre domeniile
stiintei si culturii. Ulterior, ascultand de sfatul unui bun
prieten, a largit aria de cercetare si cuprindere la toate
domeniile activitatii umane, reusind, astfel, sa descopere
multi romani de valoare nationala si chiar universala. A
exemplificat, numind ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane,
monahi si monahii, aviatori, cadre didactice din mediul rural,
care fac casa buna cu academicieni, candidati la Premiul
Nobel, cu nume sonore din literatura, teatru, film, arte
plastice, muzica, filosofie, inventica. In acest context i-a
amintit pe sotii Lucia Zamfira si Mihai Stavila, cadre
didactice din mediul rural, al judetului Mures, prezentati in
volumul 54. Intr-un larg pasaj al discursului sau i-a elogiat
pe doamna Mariana Cristescu, sefa Sectiei Cultura si Arta
a cotidianului „Cuvantul liber�, membra a Ligii Scriitorilor
Romani de Pretutindeni, membru al Clubului de presa
transatlantic, jurnalist corespondent al revistei „Clipa� din
Anaheim (California) si al revistei „Phoenix Magazine�
(Arizona), din SUA, redactor al revistei „Vatra Veche�, din
Targu-Mures, autoare sau coautoare a 18 volume de
literatura si publicistica, a mii de articole, cronici si interviuri,
recompensata cu zeci de premii de importante foruri si
asociatii culturale, cu titluri de „Cetatean de Onoare al
culturii�, „Truditor la zestrea sufletului�, cu inalta distinctie
VIRTUTEA LITERARA, beneficiara a numeroaselor referinte
critice elogioase, publicate in periodice si in volume, precum
si pe domnul Lazar Ladariu, pentru cele 37 de carti publicate
(versuri, publicistica literara, memorialistica), pentru multele
prezente in antologii si volume colective, enciclopedii si
dictionare, personalitate a vietii culturale muresene si
nationale, distins cu 106 medalii si diplome, majoritatea de
EXCELENTA, de Onoare si de Merit, cu referinte critice
semnate de personalitati literare din Bucuresti, Cluj-Napoca,
Targu-Mures, Iasi, Craiova si din alte orase, prieten si
colaborator al poetului Grigore Vieru, deputat in doua
legislaturi ale Parlamentului postdecembrist al Romaniei,
neobosit militant pentru drepturile romanilor din judetele
Harghita si Covasna.
Cuvinte de pretuire a avut si atunci cand s-a referit la
domnul general (r) Mircea Chelaru, sef de promotie pe arma
la Academia Militara, Facultatea Arme Intrunite, licentiat in
Stiinta Militara, in Managementul organizatiilor economice,
specialist informatician, expert in securitatea globala si
europeana, in drepturile omului, in politica de aparare si
securitate nationala, militar de cariera, de la gradul de elev-caporal pana la cel de general de divizie si cel de general de
corp de Armata. Fost director in Serviciul Roman de Informatii,
Diviziunea III, fost sef al cursurilor post academice din cadrul
Academiei de Inalte Studii Militare, decan al Colegiului de
Razboi, sef al Statului Major General, director al Centrului de
Studii Strategice de Securitate, generalul Chelaru a fost
destinat sa conduca operatiuni militare in NATO si in operatiuni
multinationale sub egida ONU. Domnul Constantin Toni Dartu
a facut referire la domnul Miron Manega, din Bucuresti,
scriitor, jurnalist, poet, critic de arta (pe numele sau real
Dumitru Manea), autor a peste 2.000 de articole publicate in
jurnale de prestigiu, reporter si fotoreporter, initiator si director
editorial de publicatii, redactor-sef al publicatiei bilingve
„ROMANIA 100%� (distribuita in Australia, Noua Zeelanda,
Noua Guinee, Insulele Solomon, Indonezia, Canada si SUA),
autor de concept si coordonator al platformei culturale
CERTITIDINEA si al revistei sociale „Certitudinea�, autor al
cartilor „Atlanta minut cu minut�, „Salonul refuzatilor�, „De
ce uram femeile?�, „ispravnic de concept� al publicatiei „Cine
suntem, ce vrem si de ce?�, cu o echipa redactionala alcatuita
din profesionisti atemporali (Mihai Eminescu, Carmen Sylva,
I. L. Caragiale, Nae Ionescu, Nicolae Iorga, Pamfil Seicaru,
Cezar Ivanescu), promotor al proiectului „Modelul de tara�.
Toti cei patru amintiti, prezenti in volumul 55 al Dictionarului
Enciclopedic.
Momentul de respiro muzical de la sfarsitul primei parti a
PUNTII DE LUMINA a apartinut flautistei prof. Florina Zehan
si profesorului chitarist Ioan Sabau.
Dupa o binevenita pauza de cafea si miscare, amfitrioana
intalnirii, doamna Mariana Cristescu, l-a invitat pe poetul,
prozatorul, publicistul Razvan Ducan, din Tarnaveni, sa-si
prezinte inedita comunicare „Iubirile lui Eminescu�, care si-a
inceput interventia cu obisnuitul salut eminescian: „Traiasca
natia!�, cu raspunsul „Sus cu dansa!� si cu pertinentele referiri
la iubirile (platonice?!) ale Poetului, la cele 111 scrieri ale
Veronicai Micle, trimise lui Eminescu, si la cele 63 de scrisori,
trimise de Eminescu Veronicai Micle.
Domnul Lazar Ladariu, cu referire la publicistica Poetului, a
sustinut comunicarea „Actualitatea lui Eminescu�, in
cuprinsul careia, ca targumuresean ce este, a amintit, mai
intai, prezenta Poetului la Targu-Mures, in timpul periplului
sau transilvan, din anul 1866, si a raspuns la intrebarea „Ce a
reprezentat publicistica lui Mihai Eminescu, din vremea sa
pana in zilele noastre?�, dezvoltand, punctual, raspunsurile
privitoare la proza politica, la adversarii lui Eminescu, la
cumulul de sarcini publice, la actuala stare din politica
romaneasca, concluzionand ca Eminescu a fost un jurnalist
de geniu, a carui profesiune de credinta a izvorat din calda sa
dragoste pentru natia romana si istoria ei.
Prin interventia „L-am cunoscut pe Eminescu�, domnul
Nicolae Baciut, directorul Directiei Judetene pentru Cultura
si Patrimoniu National Mures, a inaltat asistenta in spiritul si
in graiul gandurilor si sentimentelor lui Mihai Eminescu,
recitand, ca un artist desavarsit, din lirica eminesciana si
indemnandu-i pe ascultatorii sai: „Sa ne imprietenim cu
Eminescu; sa-l punem intre vii, pentru ca este viu; sa-l intrebam
daca doarme bine in inimile noastre; noi sa fim ai lui, el sa fie
al nostru pentru vecie.�
Domnul profesor universitar doctor Victor Craciun,
presedintele Ligii pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni,
si-a inceput comunicarea cu o apreciere incurajatoare: „Sunt
convins ca, in aceasta seara, in aceasta sala se afla cei mai
credinciosi indragostiti de Eminescu. Sunt fericit, pentru ca
am avut sansa vietii sa ma aflu in toate locurile din tara si din
strainatate in care a fost Mihai Eminescu. Totul se afla tiparit
in 24 de carti si in patru editii „Eminescu regasit�, „Corpusul
lui Eminescu�, cu poezii traduse in 64 de limbi. Clujeanul
Nicolae Cepoiu a regasit neamul Eminovici care, pe la 1700 si
ceva, a coborat din Maramuresul voievodal si, trecand prin
Blaj, a ajuns in Moldova. Toata familia lui Mihai Eminescu a
fost credincioasa: romanul „Geniu pustiu� ii are ca eroi pe
ardeleni, pe care i-a cunoscut prin 1863-1864, ca elev al scolii
din Sibiu si, mai apoi, in calatoria din 1866. In incheiere, a
prezentat albumul „Mihai Eminescu� cu imagini si din TarguMures, cu promisiunea ca, in anul 2014, sa scoata al doilea
volum al albumului si cu multumirea ca sunt atat de multi
mureseni interesati de viitorul lui Mihai Eminescu.
Jurnalistul si scriitorul Miron Manega, din Bucuresti, a
prezentat, in premiera la Targu-Mures, primul film
documentar despre Mihai Eminescu. „Filmul se numeste
EMINESCU, VERONICA, CREANGA, are aproximativ 20 de
minute, a fost realizat in anul 1914, de Octav Minar, un
cercetator controversat al vietii lui Eminescu. Pelicula a
fost descoperita, in urma cu 10 ani, la Arhiva Nationala de
Filme, de pasionatii bibliofili Ion Rogojanu si Dan Toma
Dulcul. Documentarul, recuperat si reconditionat integral,
este creatia Casei de Filme „Pathe�, iar imaginea poarta
semnatura lui Victor de Bon. A fost prezentat publicului la
31 ianuarie 1915, la Ateneul Roman. Cu acel prilej, a vorbit
scriitorul Barbu Stefanescu Delavrancea. Varianta pe care
o veti viziona are un generic explicativ, ilustrat muzical, cu
47 de secunde, dintr-un tulburator cantec din Maramures,
interpretat de Grigore Lese.� Filmul cuprinde zeci de imagini
si texte explicative din viata si activitatea lui Mihai Eminescu,
Veronica Micle si Ion Creanga, inclusiv corespondenta dintre
ei. Din pacate, filmul a fost si este inca ignorat de
eminescologi.
Domnul Mircea Chelaru, vicepresedinte al Ligii pentru
Unitatea Romanilor de Pretutindeni, a sustinut comunicarea
„Eminescu si problema nationala�, cu trimiteri spre
eminescientica, disciplina despre ginta naturala si
elementele alogene pe pamant romanesc, genial definite
de Poet. Domnul general Chelaru a incheiat, intrebandu-se
„In ce consta trainicia neamului romanesc?�, avertizandu-ne
ca, pentru regenerarea natiunii romane, avem nevoie de o
buna guvernare.
In al sau panegeric emotional, profesorul si poetul Petre
Curticapean a facut vorbire despre sase carti semnate de
distinsa doamna Mariana Cristescu: Victor Craciun, Razvan
Ducan, Lazar Ladariu, familia Tene, Miron Manega si
generalul Mircea Chelaru, ample monografii-document din
colectia „Destine contemporane�, publicate din resursele
prorprii ale doamnei Mariana Cristescu.
Din partea Ligii pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni,
domnii Victor Craciun, Mircea Chelaru si Florin Tene au
conferit doamnei Mariana Cristescu, Medalia „Columna lui
Traian – Roma�, preacucernicului parinte Nicolae Gheorghe
Sincan Medalia „Columna lui Traian – Roma�, domnului
Nicolae Baciut medalia „1989 � Recunostinta Basarabiei�,
domnului Lazar Ladariu, medalia „Brancusi�. Aceeasi
medalie, „Columna lui Traian – Roma�, i-a fost conferita si
domnului editor Constantin Toni Dartu. Multumind pentru
distinctia primita, domnul Lazar Ladariu a marturisit: „Ma
simt onorat pentru aceasta recunoastere si pretuire. Batalia
mea are sanse, pentru ca am in jurul meu atatia mureseni,
demni urmasi ai idealurilor lui Mihai Eminescu.� Le-a dorit
tuturor, urarea curat romaneasca, purtand numele celui mai
frumos basm romanesc: „Tinerete fara batranete si viata
fara de moarte!�.
Prezent la intalnire, domnul senator Marius Pascan a
declarat: „Ma regasesc in aceasta lume a creatorilor de
valori spirituale, intre persoanele care mai au curaj sa scrie
adevarul, in aceasta lume bulversata. M-a impresionat tinuta
editiei a doua a „Puntilor de lumina�. O felicit sincer pe
organizatoare, doamna Mariana Cristescu, pentru ambianta
din sala „Tonitza�, pentru simtul estetic al amfitrioanei.�
Felicitarile, urarile si multumirile doamnei Mariana
Cristescu i-au vizat si pe numerosii mureseni prezenti la
„Puntile de lumina�: fostul prefect Gavril Tiru, generalul (r)
Gheorghe Popa, teatrologul Zeno Fodor, gazetarul Ioan
Dragan, parintele Augustin Florea cel Fericit, din Miercurea
Nirajului, Sorina Bloj, directorul Bibliotecii Municipale
„Petru Maior� din Reghin, Maria Borzan, directorul Muzeului
din Reghin, Aurelia Lazar, profesoara din Reghin, sotii Lucia
Zamfira si Mihai Stavila, cadre didactice si animatori
culturali din Capusul de Campie, prof. dr. Alexandra Pui din
Targu-Mures, prof. Ilarie Opris, presedinte AAP Mures, prof.
Dimitrie Poptamas, presedintele Fundatiei „Vasile Netea�,
Dumitru Vaga, Mircea Morariu, Adrian Moldovan, secretarul
Asociatiei Nationale „Cultul Eroilor�, col. ing. Ioan Judea,
presedintele aceleiasi asociatii, Teofil Bleahu, col. (r)
Mircea Ormenisan, prof. Ioan Torpan din Reghin, Ioan Husar,
director economic al cotidianului „Cuvantul liber�,
dr. Eugenia Moldovan, medic primar la Spitalul Judetean
Mures, prof. univ. dr. Vasile Dobrescu, conferentiar
universitar Carmen Mihaescu, de la Universitatea de Arte
Targu-Mures, profesor universitar dr. Voica FoisoreanuGuga, scriitoarea Titina Tene, din Cluj-Napoca, inginerul,
scriitorul si pictorul Gheorghe Mizgan, din Bistrita, Calin
Bogatean, artist plastic, si Raluca Bogatean, referenti la
Centrul Judetean pentru Cultura si Patrimoniu National
Mures, prof. Mihai Monoranu, ec. Ioan Carasel, scriitor din
Cluj-Napoca, coautor al albumului „Pe urmele Iancului�,
dr. medic primar Onoriu Corfariu, prof. Marcela Corfariu,
ec. Ana Meghesan, Ana Varo, Voichita-Palacean Veres,
scriitoare din Cluj-Napoca, pictorul Vasile Muresan, din
Targu-Mures, prof. Ioan Gaju, presedintele Asociatiei „Maris
Dava� Targu-Mures, artistul plastic Ioan Astalus, din Ludus,
ec. Vasile Cornea, fost primar in orasul Iernut, prof. Nicolae
Marginean din Targu-Mures, prof. Constantin Bogosel,
sectretarul ASTREI, presedintele Uniunii Artistilor Plastici,
Sucursala Targu-Mures, prof. Florin Bengean, Ancuta si
Alexandru Coco, Ioana Florea si semnatarul acestui reportaj.

Lasă un răspuns