Masurile de austeritate au
efecte economice si sociale
incomensurabile pe termen lung.
Cea mai grava este, fara indoiala
� apreciaza analistii economici �,
demotivarea totala a muncii.
Statisticile arata ca deja salariul
mediu net a scazut vertiginos si
tinde sa se intoarca la nivelul
puterii de cumparare din 1990! Iar
salariul minim net este ca putere
de cumparare la nivelul din 1970!
De unde, intrebarea: cum sa duci
inainte o tara in deja al doilea
deceniu al secolului al XXI-lea cu
motivatia muncii de acum 40 de
ani sau chiar 20 de ani?
Cunoasteti zicala: „Timpul trece,
leafa vine, noi cu drag muncim!�.
Era in socialism!
Or, capitalismul a invins in
competitia istorica tocmai eliberand
fizic forta de munca. Dar, in
afara demotivarii muncii, nu mai
putin grava distorsiune sociala
este deprecierea serviciilor sociale
colective, parte componenta
a nivelului de trai. Nu numai
nivelul actului de sanatate si de
educatie scade, dar si motivatia
celor care il asigura coboara in
chip obiectiv. Fapt este ca atunci
cand salariatul roman tinde sa
devina un fel de sclav, el nu
poate, in mod obiectiv, ca orice
sclav, sa fie productiv!