La Marsa sibiana, localitate invecinata
semetiei Muntilor Fagaras, pana mai acum
doua decenii inca se mai fabricau arme si
munitii, tancuri si tanchete, sasiuri pentru
autocamioane si remorci grele militare.
Insa, de o buna bucata de vreme, intr-una
dintre halele fostei „Uzine de Razboi�,
cateva zeci de femei din satele invecinate
modeleaza la masinile de cusut, din panzele
colorate in rosu, galben si albastru, Drapelul
National. Astfel ca au croit si cusut
cateva zeci de mii de astfel de drapele. Iar
acest insemn de patriotism si dragoste de
tara decoreaza, cu frumusetea lui, casele
si gospodariile multor familii din asezarile
„Tarii dintre Carpati, Dunare si Mare�. Cele
mai mari dintre drapelele modelate in atelierele
de la Marsa, fiecare avand peste 14
metri in lungime si o latime de aproape 4
metri, flutura pe artera principala a
municipiului Alba Iulia, Capitala Marii Uniri
de la 1 Decembrie 1918.
Intrebat ce reprezinta pentru el tara si
locuitorii ei, actorul-cineast, sibianul Ion
Besoiu, mai tanar cu doar 13 ani decat
Unirea cea Mare, ne-a declarat: „Pentru
mine, Romania inseamna, in primul rand,
TARA si MAMA; in al doilea rand, inseamna
Sibiul; in al treilea rand, inseamna lumea
din aceasta tara; in al patrulea rand,
inseamna iubirea pentru oamenii de
aici; in al cincilea rand, inseamna
mandria ca sunt roman; in al saselea
rand, Romania inseamna dorinta de a ma
confrunta numai cu binele�.
Si, am zice noi, din care n-ar trebui sa
lipseasca imaginea mereu intreaga si rotunda
a acestei tari! Nu ciopartita de reaua
„foarfeca� a unei nefiresti re-regionalizari. Au
facut-o „inaintasii�. Dar impotriva naturii si a
firii umane. Insa, din porunca sovieticilorocupanti.
Si a iesit rau de tot. Ba, mai mult. In
anul de invatamant 1947/48 au „infiintat� la
Targu-Mures, in cladirea monumentala a
fostului Liceu Militar „Mihai Viteazul�, o
facultate de medicina cu predare, in exclusivitate,
in limba maghiara. Cu „transferarea�
din Cluj a studentilor si cadrelor
didactice de etnie maghiara. Si, pentru ca
totul se facuse anapoda si in mare graba, cu
tacitul accept al presedintelui Consiliului de
Ministri, de atunci, ungrofilul dr. Petru Groza
(unul dintre beneficiarii bursei de studii universitare
la Budapesta a Fundatiei romanuluipatriot,
avocatul-notar Emanoil Gojdu), s-au
trezit ca n-au suficienti profesori capabili. Ca
urmare, chiar si rectorul facultatii era un
reputat profesor-academicean din Ungaria, dr.
Miskolcy. Cat priveste „delimitarea� in inima
Ardealului Romanesc a Regiunii Autonome
Maghiare, cu resedinta la Targu-Mures, acest
„apendice administrativ� se va dovedi a fi
mult prea infectat de ura, sovinismul si
iredentismul unguresc, maghiar si secuiesc,
atat din tara, cat si cel de peste hotare. Cu
„activisti-comunisti�, veniti inca din ilegalitate,
marea lor majoritate evrei sau romani
maghiarizati. A urmat regiunea, denumita ireal
Mures Autonoma Maghiara. Iar ca intregul
tacam sa fie complet, mai-marii acelor vremuri
revin la denumirea de judete pentru a putea
„decupa� doua mini-provincii, si, chipurile,
populate numai de „vorbitori ai limbii maghiare�:
Harghita si Covasna. Cu resedintele
la Miercurea Ciuc si, respectiv, Sfantu
Gheorghe. Orase transformate peste noapte
in municipii. Iar aceste judete, fiind slab
dezvoltate economic si social, vor beneficia
de un regim preferential de investitii. Asa de
„descriminatoriu� s-au comportat prostii de
comunisti romani! Pentru ca, mai zilele
trecute, „udemeristul sef� sa ameninte tara
si pe fricosul si incoerentul „Guvern Ponta 2�,
cu iesirea in strada si nesupunere civica a
maghiarimii transilvane. Dar numai daca
presupusa noua Constitutie a Romaniei nu
prevede una-alta dintre „doleantele� exagerate
si nedrepte pentru orice democratie.
Iar pentru ca amenintarea sa-si aiba un
„martor� din trecutul transilvan, aminteste de
un vechi protest similar. Numai ca, voit, uita
urmatoarea precizare necesara: ca acel
simulacru de protest, din vara si toamna anului
1968, era motivat de asa-zisa gelozie a mai
marilor orasului Odorhei. Si anume: de ce
resedinta de judet Harghita sa devina orasul
Miercurea Ciuc, transformat in municipiu? Si
de ce nu ei!? Ca sa-i linisteasca, se gaseste o
solutie compensatorie: transformarea orasului
in municipiu si capatarea denumirii de
Odorheiu Secuiesc! Iar relele consecinte ale
acelor gesturi nefiresti si nedrepte, facute de
autoritatile statului roman, de atunci, se
prelungesc pana in zilele noastre. Pentru ca
„liderilor pe viata� ai UDEMEREULUI le
convin de minune doar cateva lucruri din
trecutul comunist si socialist: – in mijlocul
Romaniei sa ramana oficial, nu ca acuma,
mascat, o enclava ungureasca, maghiara
si secuiasca. Dar care, cu timpul, sa devina
si mai sovina, si mai iredentista; fara romani
si limba romana. Dar si fara Drapelul
Romanesc. Fara hore, invartite si cantece
doinite. Numai cu ceardasuri. Si cu imnuri
si steaguri unguresti si secuiesti!
Ce-ar fi sa-i lasam sa traiasca din sucul
lor propriu, fiind nevoiti sa calatoreasca cu
masinile prin inima romaneasca a
Transilvaniei? Sa-i facem „uitati�si neauziti
macar cativa ani. Pana ne vor cere iertare.
Sa se gospodareasca doar din impozitele si
a taxele locale. Din vanzarea cartofilor si
apelor minerale. Din continuarea defrisarii
barbare a padurilor, din care peste sate vine
potopul nestavilit al apelor. Asa cum, de
fapt, se si intampla de foarte multa vreme.
„Guvernantii� facandu-se ca nu vad, nu aud
si nu pricep ce se intampla mai peste tot in
Transilvania, in acele locuri in care
mocneste intoleranta etnica, religioasa si
sociala. Cand vor da dovada ca pricep, ma
tem ca va fi mult prea tarziu. Si, atunci,
vom trage consecintele cu totii. Indiferent
de grai, de profesii si de hainele
populare pe care ar trebui sa le purtam
cand ne petrecem, inveselindu-ne! Nu
intristandu-ne, precum acum!
Eu, personal, cred ca noi, ardelenii,
suntem mult mai destepti, mai buni la suflet
si harnici decat ne cred ce-i care, din
pacate, se fac ca ne conduc!
ioan.vulcan@yahoo.ro