Pe urmele… traco-geto-dacilor
„Parinti din zile vechi-stravechi plec fruntea-n
fata voastra. E o cinste si un noroc sa va fie cineva
urmas. Treimea vietii voastre a fost cumpatarea,
seninatatea si omenia. Prin ele, v-ati ridicat pe treapta
cea mai inalta a vredniciei omenesti… Dintru inceput,
cumpatarea a fost lauda voastra cea mai mare. Cand
grecii si romanii se imbuibau la bacchanalii si
saturnalii, pornindu-se spre desfrau, voi, impotriva,
aratati o cinstire deosebita pustnicilor. Erati
aproape crestini inainte de crestinism. Si ce lectie
i-ati dat lui Lisimah, urmasul lui Alexandru Macedon,
cand s-a cercat sa cotropeasca tinutul dinspre gurile
Dunarii! Fiind biruit si prins, l-ati ospatat pe talgere
de aur, voi multumindu-va cu strachini de lut si cu
linguri de lemn. Cumpatarea a fost legea cea dintai a
vietii voastre. Vechimea cuvantului arata vechimea
virtutii, caci nu din saracie venea infranarea, ci din
judecata: nu in cele trupesti, ci in cele sufletesti
puneati voi pretul traiului pe pamant…�.
Simion Mehedinti (1869-1962),
geograf, etnograf, teoretician al culturii, prof.
universitar, academician
***
„Nu pot intelege la romani mania lor de a se lauda
ca sunt urmasi ai colonistilor romani, stiind foarte
bine ca in Dacia nu au venit romani, nici macar italici, ci
legiuni de mercenari recrutati din provinciile estice ale
Imperiului, chiar si administratia introdusa de cuceritori
aveau aceeasi obarsie. Priviti chipul motilor, al taranilor
din Tara Hategului si Fagarasului, la maramureseni si
bucovineni si veti cunoaste figurile dacilor sculptati pe
Columna de la Roma�.
Emmanuel de Martonne (1873-1955),
geograf si pedagog francez, binecunoscut
in Romania interbelica, pentru contributiile
sale esentiale la trasarea granitelor ROMANIEI MARI
***
„La nivelul mileniului I i.Hr. populatiile care locuiau
teritoriile de astazi ale ROMANIEI, Bulgariei si Italiei,
respectiv dacii, tracii, etruscii, au creat culturi originare,
care au jucat un rol extrem de important in formarea
artei greco-romane�.
„The Hidden Roots of Europe�,
editata de Fundatia Culturala Animi, Muzeul
National Brukenthal si Muzeul Civic Pitigliano
„1001 CUGETARI�
Preot ortodox roman,