La aceasta rubrica, ziua de astazi o dedic lui Costache Ioanid,
unul dintre cei mai de seama poeti crestini, si am sa va
recomand poezia „Batranete, scoala-nalta.� O poezie care se
citeste cu sufletul:
Batranete, scoala-nalta
de-povara si de scrum…
Cale aspra si ciudata,
pe-unde n-am fost niciodata,
niciodata pan�acum…
Batranete, traista sparta
de-unde toate cad si toate pier…
cade orice fapta moarta,
cade slava cea desarta
si ramane cea din Cer!
Batranete, dalta buna,
care taie cu folos,
taie fala ce se-aduna,
taie firea cea strabuna
din Mireasa Lui Hristos!
Batranete, tren de seara…
fara bani, fara bilet…
U-u-u!… ce iute zboara
Si te duci din gara-n gara
catre tainicul magnet…
Dar la urma… Domnul stie!…
Colo-n slava, la hotar,
vom sari de bucurie
si cu Domnul in vecie
vom fi tineri, tineri iar!…
Ce scoala inalta-i batranetea!
Poezia merita s-o cititi si sa
reflectati asupra ei!
Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures