EVENIMENT

Adolescenti din Romania si Basarabia, analizand poezie.

Studiu de caz: „Poeme verzi pe pereti�, de Nicolae Baciut

Se vorbeste prea des, intr-un sens
peiorativ, ca adolescentii de astazi nu au
nimic in cap, ca acestia nu sunt capabili de
a vedea dincolo de muzica, manevrarea
telefoanelor mobile, sex si distractie, ca nu
sunt dispusi de a-si asuma responsabilitati,
pentru „a-si sari umbra�, visand doar „cai
verzi pe pereti�. Catalogarea en-gros este
una, aprioric, gresita, si asta, la o analiza,
pe fond, mai atenta. Stigmatul, chiar daca e
real in oarecare masura, el nu poate fi
generalizat. Sunt si adolescenti care sunt
capabili de excelente in domenii de linie
intai ale cunoasterii si sensibilitatii. Totul e
sa desparti „graul� de „neghina�. Totul e
sa vezi aceste „pepite� si sa ai disponibilitate
sa le exploatezi aurul frumusetii.
Un recent exemplu, pozitiv, este cel al
implicarii acestora intr-un concurs literar,
aflat la editia a IX-a, si anume Concursul
National de Creatie Literara „Ion Creanga�,
ce s-a desfasurat in luna aprilie 2014, la
Braila, oras de care se leaga numele a o
serie de importanti scriitori: Panait Istrati,
Perpessicius, Mihail Sebastian, Mihu
Dragomir, Ilarie Veronca, Fanus Neagu etc.
Aici (sau, mai bine zis, acolo), profesori
inimosi de limba si literatura romana (precum
dna prof. Angela Olaru) au inteles disponibilitatile
tinerilor spre frumos si profund si
au pus bazele… nationale ale unui concurs
literar. Intre sectiuni, si una de receptare
critica a unui volum de versuri, „Poeme verzi
pe pereti�, al proaspatului laureat al
„Marelui Premiu pentru Poezie�, al celei
de a XXVI-a editii a Festivalului International
de Poezie „Nichita Stanescu�2014, de la Ploiesti, poetul Nicolae Baciut,
cel care de cinci editii este si presedintele
juriului concursului de la Braila, dar si copre
sedinte si co-organizator al altui concurs
literar brailean de prestigiu: Festivalul
de Creatie si Interpretare „Ana Blandiana�,
(desfasurat sub coordonarea altui dascal
de exceptie, dna dr. Gabriela Vasiliu).
Dupa ce in editiile trecute i-au fost
analizate poeme din cartile „Poemul Phoenix�
si „Cincizeci si cinci�, a venit si randul
„Poeme-lor verzi pe pereti� sa aiba parte
de receptare critica, poate si pentru a
infirma „caii verzi pe pereti� ai adolescentilor
prin care, chipurile, fac parte dintro
„generatie pierduta�.

Inca de la inceput, m-am intrebat daca
prin acest gest Nicolae Baciut nu este un
curajos peste masura, care nu-i pasa de
felul cum e perceput, ca scriitor, iubitor,
astfel, de flagelare literara, sau este un
vizionar, dincolo de ceea ce putem noi
vedea si intelege? Intrebarea vine in
contextul in care marea majoritate a
scriitorilor „fug� dupa cumularea (chiar
„smulgerea�) de referinte critice, de la
numele sonore din literatura, pentru a-si
gasi apoi justificari si puncte de sprijin in
emfazice C.V.-uri, pentru propriile vanitati.
Contrar acestui „curent de opine�, destul
de inradacinat la noi, Nicolae Baciut cauta
sa afle modul de receptare a propriei poezii
(si) de catre cei care, fiind pe bancile scolii,
abia acum descifreaza incuietorile estetice
ale operelor literatilor nostri. Curajul sau
(curaj asumat) consta in probabilitatea ca
poemele sale sa fie „material didactic� la
nedrepte disecari haotice, la neputinte de
a intelege si chiar la superficialitati de
gandire. Este, pe de alta parte, un vizionar,
fiindca prin acest gest acesta pregateste o
generatia de maine, de buni cititori de
poezie, de buni receptori, punand chezas,
propria poezie, in „studiu de caz�.
Volumul amintit, „Poeme verzi pe pereti�,
face parte din „tripleta de aur� a poeziei
sale de pana acum, tripleta din care fac
parte si volumele amintite
anterior, si care dupa mine
reprezinta momentele de
varf ale poeziei sale. De
fapt, acestea, carora li s-au
adaugat si poeme din volumul
„In dunga noptii�, au
fost recent publicate intr-o
antologie de autor, antologie
de exceptie, „Despartirea
de inger�, aparuta
recent, intr-un tom de
444 pagini, la Ed. Nico,
lansat la festivalul de
la Ploiesti.
Revenind la „studiul de
caz� amintit, trebuie mentionat
faptul ca sectiunea
de incursiuni critice in
poezia ultimilor ani a lui
Nicolae Baciut si-a desemnat
si ea castigatorii, un
numar de 30 dintre
concurenti (din aproape 200 de participanti),
gasindu-si locul intr-o carte, „POEME VERZI
PE PERETI – Nicolae Baciut, in interpretari
critice�, aparuta recent la aceeasi editura
Nico, din Tg.-Mures.
Poemele sunt disecate „de-a fir a par�,
razbatand, nu de putine ori, analize serioase,
pe fond, cu trimiteri pertinente la literatura
romana si universala, fapt ce denota ca cei
care au participat la concurs si-au asumat cu
responsabilitate aceasta provocare, apeland
la tot bagajul de cunostiinte si la toata
sensibila putere de analiza. Au probat, in felul
acesta, veleitati serioase de analisti sau chiar
de critici literari, semn ca orele de limba si
literatura romana, de la clasa, dar si lecturile
particulare si-au dovedit utilitatea.

Iata cateva mostre de astfel de „priviri
scrutatoare� adolescentine, prin poezia de
ultima ora a lui Nicolae Baciut. Selectia este
una oarecum subiectiva, ce tine de spatiul
destul de restrans, pentru un astfel de articol:
„Poetul se lanseaza intr-un joc de imagini si
sentimente, eul liric transfigurand realitatea
intr-un univers fictional, folosind un limbaj
conotativ in figuri de stil: metafore: („mi-e
foame de sfarsit�, „mi-e foame de cuvinte�),
repetitia: „mi-e foame� care are rolul de a
exprima dorintele si trairile interioare ale
autorului. Un rol esential in crearea expresivitatii
discursului il are si ingambamentul,
acesta avand valente stilistice, fluidizand
discursul liric si creand cititorului sentimenul
ca eul poetic a generat opera literara printr-o
singura respiratie a fiintei sale, rostirea
poetica fiind autentica si pornita de dimensiunile
ontice� (Andone Diana, cl. a X-a,
Colegiul National „Vasile Alecsandri� Galati,
despre poezia „Foame�); „Poetul are puterea,
aproape demiurgica, de a imblanzi lucrurile si
fiintele cu propriile sale cuvinte. El le supune
si le face ascultatoare. Poetul e constient ca
va veni o vreme, insa, cand poemele sale nu
vor mai avea nevoie de el, cand vor fiinta libere
si-si vor gasi locul potrivit in inimile altora. De
aceea, dezlegarea de poem, desi dureroasa,
este necesara. Scrise pe niste petice de hartie,
ori asa cum spune poetul „pe colturi de cer�.
Cu toc zeiesc, pe caldaramul ceresc. Pentru
ca poetul, in alcatuirea sa, este asemenea
unui zeu. Poeme asumate, definitorii, pentru
ca ele isi definesc plenar creatorul. In fiecare
vers, aproape fiecare cuvant, cate o farama
de sine. Fiecare poem este un test la nemurire,
un model de viata� (Avram Andreea, cl. a X-a,
Colegiul National „Vasile Alecsandri� Galati,
despre poezia „Aproape�); �In arhitectura
unui volum care concentreaza in paginile sale
toate marile framantari ale omului � raportul
cu sacrul („Mi-ai dat,
Doamne�, „Ochiul ce
priveste-n noi�, „Rugaciune�,
„Rug�), problematica
iubirii („Icoana
din fereastra�), obsesia
trecerii timpului,
resimtita acut, prin „sentimentul�
fiecarui anotimp
(„Sentiment de
toamna�, „Altar�, „Ninge�)
ori prin dorinta renasterii, a „infloririi� („Maternitate�,
„Nastere�, „Podirei�)
si, bineinteles, cautarea
si lamurirea rostului
poetului si a creatiei
sale, („Biografii�,
„Intermundii�, „In cer�,
„Recurs la poem�), poezia
„Titanic� ocupa un loc
firesc si, totusi, aparte.

Ea aduce in prim-plan,
alaturi de poezii ca „Vis
pierdut�, „Sfarsitul lumii�, „Quintelnic�, „Intoarcere�,
„Inapoi, inainte�, „Vis�, „Mormant�, problematica
mortii, si ii da o viziune particulara.
Ca sentimentul sfarsitului devine o axa a
volumului o demonstreaza motto-ul ales de
autor („Ce te vei face, Doamne, daca mor? �
Reiner Maria Rilke), cititorul fiind indemnat,
indirect, sa se opreasca, meditativ, asupra
acestei teme. Titlul acestei poezii, „Titanic�,
este un nume cu rezonanta, emblematic, ce
isi asociaza prin mesaj, indirect si discret,
conotatiile ideii de moarte. Alegerea unui
simbol ca titlu evidentiaza firescul sentimentului
mortii, atat de „printre noi� si totusi,
imprevizibil� (Badea Ioana Miruna, cl. a IX-a,
Colegiul National „David Prodan�, Cugir-Alba,
despre poezia „Titanic�).; „De la o vreme,
dupa ce a calatorit prin lume, iscodindu-i
semnele si luand cu sine pietricele de
sentimente, suveniruri sonore, imbracate in
poleiala transparenta si tainica de metafore,
artistul Nicolae Baciut simte, in volumul
�Poeme verzi pe pereti� (2013), intr-un mod
special fiorul existentei, parca mai apropiat
de starea stejarului viguros, plin de scorburi
tainice, decat de mesteacanul fragil, indoit
de vant� (Boala Virginia, cl. a XI-a, Liceul
Pedagogic „D. P. Perpessicius�, Braila, despre
poezia „Gemeni�).; „Din volumul „Poeme verzi
pe pereti�, de Nicolae Baciut, am ales sa
vorbesc despre poezia „Scrisori la post
restant�, deoarece mi se pare ca are o nota
aparte de sensibilitate si, in acelasi timp,
evoca sensul cel mai propriu al scrisului, ca
act de comunicare artistica specific umana.
Poti scrie vorbe frumoase intr-o scrisoare de
dragoste niciodata ridicata sau poti scrie
versuri prin care sa transformi tacerea in
cantec si sa infrumusetezi uratul din viata��.

(Crangasu Elena Gabriela, cl. a IX-a, Clubul
Copiilor Medgidia, jud. Constanta, despre
poezia „Scrisori la post restant�); „In pagina
100 a plachetei de versuri a lui Nicolae Baciut
�Poeme verzi pe pereti�, autorul ofera un verdict
programatic asupra aparitiei, eradicand
orice echivoc in privinta faptului ca „Poemele
acestui volum nu si-au propus sa urmeze tema
decat poate in subsidiaritatea ideii de
imposibil, de necrezut, de fantezist��. Inclus
in volumul mentionat anterior, textul „Cod
galben de poezie� comporta o pregnanta
ideatica din perspectiva conditiei generale a
poeziei in calitate, de dat fenomenologic. In
pofida avertismentului auctorial vizavi de
caracterul colateral pe care il comporta
dimensiunea tematica a poeziilor incluse in
volumul „Poeme verzi pe pereti�, la nivelul
textului „Cod galben de poezie� se poate vorbi
despre o tema truvabila, recte cea a
destinului poeziei. Titlul textului implica o
tangenta directa cu zona denotativa a
ramurii meteorologice in al carei context
codul galben este folosit in scopul referirii
la conditii climatice potential periculoase.
Aglutinarea substantivului prepozitional
„de poezie�, ale carui valente sugestive
sunt reprezentative in sine, cu notiunea de
„cod galben� finalizeaza in formarea unei
metafore ale carei semnificatii rezida in
ideea caracterului pletoric al versurilor
viitoare ce vor da tonul unei schimbari
paradigmatice esentiale. Pozitia de titlu
revenita metaforei „cod galben de poezie�
potenteaza si agrementeaza intregul
discurs liric al textului�� (Gribincea
Vasile, cl. a X-a, Liceul de Creativitate si
Inventica „Prometeu Prim�, Chisinau, Republica
Moldova, despre poezia „Cod
galben de poezie�).; „Relatia eu-timp,
realizarea unui subtil elogiu al starii de a fi,
constituirea si anamneza unui cuplu inedit
(primordial), tanjirea de unitate, ridicata la
scara cosmica, starea lirica polifonica,
sincretismul de simboluri, reinterpretarea
miturilor creatiei, devenite obsedante si
consonanta sinelui cu lumea din etapa
anterioara si urmatoare existentei, fac din
poezia „Intermundii� o adevarata capodopera
a liricii subiective, ce vorbeste
cititorului despre starea ideala spre care
muritorul accede, despre efemeritate si, nu
in ultimul rand, despre istoria duo-ului perfect
ce cauta, prin strigat idilic, sa se
recompuna�� (Grigoroiu Iuliana, cl. a X-a,
Colegiul National de Informatica „Matei
Basarab� Rm. Valcea, despre poezia
„Intermundii�) etc. etc.

Sunt multe, foarte multe exemple de
analize pertinente, unele chiar extraordinare,
ce reflecta cu adevarat disponibilitati
reale inspre critica literara, ale unor
elevi, care au gasit, cu rafinament, sensuri
polisemantice, dand, astfel, poeziei lui
Nicolae Baciut, carate noi de pretiozitate,
de frumusete si profunzime.
Daca la inceputul citirii acestor reflectii,
eram destul de retinut, remarcand curajul
autorului, de a se lasa analizat de publicul
foarte tanar (poate chiar imberb literar),
acum, dupa citirea acestor interpretari
critice, am constat nu curajul hazardant, ci
curajul fondat pe incredere, pe incredintarea
ca-si pune sufletul in maini sensibile,
capabile de a-l intelege (cel putin partial),
dar si vizionarismul sau, de a se dezbraca
de idei, prin cuvinte, in fata adolescentilor,
fapt ce da credit tinerei generatii, credintei
ca aceasta poate redresa harta receptiei
si perceptiei poeziei de maine. Un maine,
care se infaptuieste astazi.

In cuvintele programatice, adevarate
randuri de invatatura, fara catalog, aflate
pe coperta a IV-a a cartii, „Poeme verzi pe
pereti. Nicolae Baciut in interpretari
critice�, acesta isi dezvaluie cu generozitate
crezul sau literar, intr-un binom, tanara
generatie – poezie, salvator in secolul XXI,
pentru fiecare parte, doar in complementaritate
cu cealalta parte: „Am incercat,
de fiecare data, sa nu-I dezamagesc,
sa le argumentez in diverse chipuri cat de
importanta este literatura in viata noastra,
cat de vital e sa „locuim poetic� lumea
aceasta, cat de nevoie e de literatura ca
sa nu ne pustiim sufleteste, sa nu ratacim,
sa ne salvam pe noi insine, sa credem ca
acest secol, daca nu a reusit sa fie, conform
unei celebre previziuni, religios, isi
va putea macar asuma ceva din poezia lui
a fi, despovarat de a avea. Aceste Poeme
verzi pe pereti, citite de adolescenti, ne
mai pot da o sansa. Si noua, si poeziei�.
RAZVAN DUCAN

Lasă un răspuns