De la o vreme, zilnic, prin fata camerelor de luat vederi se perinda,
cu catuse la maini, diversi asa-zisi „oameni de afaceri�, care,
doar in cativa ani, atentand, cu nerusinare, la banul public, au ajuns
milionari si chiar miliardari. Sunt pre multi ca, intr-un articol de ziar,
sa-i citam pe toti, printre acestia numarandu-se oricum fostul presedinte
al Consiliului Judetean Cluj, Horea Uioreanu, omul de afaceri Dan
Adamescu, al doilea cel mai bogat roman, arestat pentru ca ar fi dat
spaga 20.000 de euro unor judecatori de la Tribunalul Bucuresti pentru
ca acestia sa-i rezolve doua dosare. Pana si Sorin Blejnar, fostul sef al
ANAF, este cercetat pentru evaziune fiscala de peste 15 milioane de
euro, complicitate la evaziune fiscala si sprijinirea unui grup infractional
organizat, iar baronul de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, zis Pinalti,
primarul orasului, este urmarit penal pentru efectuarea de operatiuni
financiare cu acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau
insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in scopul obtinerii de
bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
�Am dat doar aceste „exemple� dintr-o serie ce ne-ar ocupa o
pagina de ziar. De aceea, deloc intamplator, pentru a sti cat mai multe
lucruri despre felul cum ii pot verifica pe bogatasi, magnati etc., un
specialist al Fondului Monetar International (FMI) ii va transforma pe
inspectorii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) in experti
la capitolul scotocit in „pusculita� milionarilor si miliardarilor. Potrivit
Agerpres, Norman Gillanders, cel care le-a fost (le va fi) profesor, a
fost deja in Romania pentru o „misiune tehnica�.
Intrebarea este: cati milionari (in euro si dolari) si miliardari are tara
noastra in vremuri de criza? Ne spune un raport al Credit Suisse: 16.525
de milionari si doi miliardari (situatia se poate schimba, fireste, de la o
zi la alta!) ce ne situeaza pe locul 47 in lume. Onorant, nu? Sigur,
potrivit noului Cod Fiscal, ANAF (dar, mai ales, DNA!) a fost si pana
acum pe urmele celor care � din banii publici � si-au „dat� conturile la
„ingrasat�, imbogatitii fiind cautati la averi.
Faptul ca avem 16.525 de milionari si cel putin doi miliardari nu e rau.
Dimpotriva. Rau este insa ca sunt prea multi romani saraci; ca discrepanta
dintre cei doi poli (romani superbogati si romani supersaraci) se
adanceste! Or, ce ne spunea, in acest context � la un moment dat �
presedintele „tuturor romanilor�, Traian Basescu, in incercarea de a
justifica de ce romanii „de rand� traiesc prost. „Ca Romania e saraca,
atata isi poate permite.� Oare chiar n-are resurse, „atata isi poate
permite�?, intrebam noi, muritorii de rand. Si chiar daca ar fi asa, cine
este de vina ca, la ora actuala, Romania nu mai poate sustine spitale,
asigura medicamente, ca profesorii, magistratii, chiar politistii sunt
injositi, ca nu mai sunt bani pentru mame, ori pentru a trimite copiii, ca
pe vremuri, in tabere gratuite.
Iata, doar cateva intrebari fara raspuns. Unul exista, totusi: politica
sociala gresita atat a guvernelor de pana acum, cat si a Cotroceniului.
De altfel, nu de mult, acelasi „presedinte al tuturor romanilor� incerca
sa ne puna in fata o noua gaselnita. Cum ca notiunea de „stat social� e
depasita; ca statul nu-i dator sa acorde asistenta fiecarui cetatean!
Dar, cu ce-i dator statul? Doar sa ia bani de la cetatean, dar nu si
sa-i dea inapoi ca atare, sau sub multiple forme de asistenta sociala?
Presedintele (si nu doar el) „uita� un lucru: se incalca, iresponsabil,
Constitutia, cat si Declaratia Universala a Drepturilor Omului ori Tratatul
de la Lisabona al UE. Oare pentru guvernele de pana acum, pentru
Traian Basescu, Constitutia a devenit litera moarta, cata vreme aceasta
defineste Romania ca „stat social� (art. 1/3)? Desi abunda de prevederi �
ca obligatia statului de a sigura cetatenilor un trai decent, de a lua
masuri de asistenta sociala (art. 47), de a asigura protectie sociala
copiilor, persoanelor cu handicap (art. 45,50), de a lua masuri de crestere
a calitatii vietii (art. 135), statul roman procedeaza exact invers. Ce face
presedintele filosof? „Permutarea iresponsabila a mizeriei�. Asta, in timp
ce, asa cum subliniam la inceput, raportul Credit Suisse releva ca avem,
ca tara, cel putin 16.525 de milionari si doi miliardari.
Oare cum a fost posibil ca altii, desi cu resurse limitate, fara fonduri
europene la dispozitie, sa asigure si cresterea pensiilor, si a salariilor, si
alimente pentru scolari, si sa faca sute de kilometri de autostrada? Criza
economica � peste care, se pare, ca am trecut! � nu poate fi un raspuns,
cata vreme milionarii si, mai nou, miliardarii in dolari (ori in euro) se
inmultesc ca ciupercile dupa ploaie. Pe ce cai? Vedem si pe la
televiziuni, unde, de cand procurorii DNA au inceput sa-si faca datoria,
ne sunt dezvaluite noi si noi asa-zise nume de „oameni de afaceri�,
care, in goana dupa imbogatire, isi permit sa „arunce� milioane de euro,
pentru obtinerea unor avantaje.
Cazul cel mai recent este si cel al lui Gruia Stoica, care � sustin
procurorii � i-a oferit avocatului Doru Bostina suma de 3 milioane de
euro, in schimbul influentei pe care avocatul a lasat sa se creada ca o
are, printr-un intermediar, asupra directorului general al CFR Marfa SA,
in scopul divulgarii de catre acesta din urma, cu incalcarea atributiilor
de serviciu, a pretului pe care societatea pe care o conduce urma sa il
ofere, in cazul licitatiei.
Astfel, patronul companiei CFR, Gruia Stoica, ar fi putut depune o
oferta cu un pret cat mai apropiat de cel propus de CFR Marfa SA, incat
profitul inregistrat pe parcursul derularii contractului sa fie maximizat
ori eventualele pierderi minimizate. Miza licitatiei? Asigurarea unor
servicii de transport de carbune, pe o perioada de trei ani, cu o valoare
estimata de 100 de milioane de euro, fara TVA.
Asa se fac, deci, averile in Romania. De aceea, „pusculita� milionarilor
si miliardarilor trebuie luata la scotocit! Inclusiv cu sprijinul FMI, pentru
a le oferi inspectorilor ANAF, prin specialistii sai, cat mai multe lucruri
despre felul in care ii pot verifica pe bogatasii Romaniei, despre modul
in care isi platesc darile catre bugetul statului si, nu in ultimul rand,
despre modul cum, prin actiuni si „increngaturi� oculte, se imbogatesc
mereu pe seama banului public.