In perioada Zilelor municipiului Reghin,
11-13 iulie, Muzeul Etnografic, sub patronajul
Consiliului Local si al Primariei
municipiului Reghin, in parteneriat cu
Asociatia „Mosteniri Muresene�, a
organizat editia a XIV-a a Targului National
al Mesterilor Populari.
Targul Mesterilor a fost, si de aceasta
data, o demonstratie stiintifica simpla si
clara, cu mare valoare informativa. El a avut
menirea de a introduce pe vizitator, privitor,
in domeniile mestesugurilor artistice
populare, sa-i imbogateasca cunostintele
privind zestrea cultural-artistica a tarii.
Prin talentul si indemanarea sa, artistul
popular a faurit, de-a lungul timpului,
obiecte care intovarasesc omul, pas cu
pas, in munca si in clipele de ragaz,
intocmai ca si cantecul popular.
Varietatea domeniilor in care se manifesta
creatia artistica populara: locuinta,
obiecte casnice, unelte de munca,
imbracaminte, textile, podoabe etc., este
o dovada ca arta populara este strans
legata de aspectele vietii, imbinand utilul
cu frumosul.
Perfectiunea la care au ajuns unele
creatii populare are la baza experienta
indelungata a diferitelor genuri care preiau
si valorifica, in mod continuu, creatii
anterioare, dezvoltandu-le si imbogatindu-le,
le transforma in timp, absorbind elemente
innoitoare, care le determina continutul si forma.
Varietatea stilurilor regionale, conturate
in forme precise, se datoreaza conditiilor
diferite in care s-a dezvoltat creatia
artistica populara din fiecare regiune. Cu
toate deosebirile regionale, ceea ce
caracterizeaza arta noastra populara este
unitatea, care leaga organic aceste
creatii intre ele, in cadrul regiunilor si
peste hotarele acestora, precum limba si
graiurile sale.
Odata cu transformarea conditiilor de
viata, calitatile artistice trec pe primul plan.
Incet, formele traditionale incep sa se
schimbe si apar produse cu caracter nou.
Mestesugurile traditionale, ca forma de
exprimare artistica, sunt manifestari tot mai
solicitate prin targurile anuale, expozitii din
judet si tara, contribuind la cultivarea
gustului pentru autentic si eliminarea
kitsch-ului. Ele reprezinta forma prin care
se poate aduce arta si cultura in viata
zilnica a tuturor. Obiectele de arta populara
reprezinta specificul local, ineditul, fiind
cautate de straini, stimuland turismul rural.
Farmecul cunoasterii directe a unui
atelier de olar, de la care pot cumpara
produse, sau prezenta unui razboi de tesut
manual, in care se realizeaza o piesa
specifica locului, este de neegalat de
orice mijloace media moderne care
prezinta valoarea acestor produse.
Se stie ca pretutindeni in lumea moderna
si contemporana s-a inregistrat o continua
sporire a interesului general pentru lucrul
executat de mana, pentru unicat si serie mica.
Mestesugurile artistice din Romania au o
vechime, o vitalitate si o continuitate cu totul
remarcabile si este imperios necesara
valorificarea lor. A valorifica nu inseamna a
copia, ci a prelua creator. Nu se pot reinvia
forme care au disparut. Prin urmare, nimeni
nu pretinde sa ne imbracam in sube si sa urcam
in prepeleac, cum se procedeaza in gospodaria
taraneasca cu vasele de ceramica �
vasele moderne de fierbere sub presiune, dar
piesele portului popular pot constitui inepuizabile
surse de inspiratie pentru designerii
vestimentari moderni, dupa cum textilele
decorative traditionale � tesaturi si cusaturi
� pot fi exemple pentru creatii moderne, in
organizarea unei decoratiuni de interior a unei
locuinte sau edificii publice. A valorifica
inseamna a prelua creator cele mai caracteristice
elemente din cultura traditionala, in
cele mai diverse domenii: tehnica de lucru,
materii prime, forme ornamentale, ceramica,
si a realiza in spiritul traditiei, creatii noi. Toate
acestea presupun si pretind din start o
cunoastere temeinica a traditiei si mestesugului, precum si temeinice cunostinte de
tehnica si tehnologie.
Aceste cerinte le-au indeplinit si cei 34 de
mesteri populari prezenti, cu produse si
demonstratii, la Targul Mesterilor din acest
an, la Reghin. Valoarea si frumusetea lor si
a produselor aduse ma obliga sa-i fac
cunoscuti: Iorga Gheorghe si Maria din
Horezu, cu vestita ceramica de Horezu (blide,
strachini, ulcioare, cani etc.); Morar Ioan si
Iulia, din Cluj, cu lucrari din lemn de esente
diferite (blidare, ceas, calendar) si costume
populare; Mateescu Gheorghe si Elena, din
Curtea de Arges, cu povesti despre Regina
Maria, sustinatoare a artei populare, si cu
frumoase lazi de zestre, cancee, linguri,
costume populare de Arges si icoane; Ioana
Nicolae, din Curtea de Arges, cu bate,
statuete din lemn pentru decorarea curtilor si
o motocicleta realizata in totalitate din lemn
de esente diferite, unicat in Europa, si, in
curand, detinatoarea unui loc in Cartea
Recordurilor; Frunza Viorel, din Reghin, cu
lucrari din lemn, sculptate si incizate (cruci,
icoane, tripticuri); Florin Petrisor, din Reghin,
cu o multime de jucarii si arta decorativa din
lemn; Robescu Maria, din Ramnicu Valcea, cu
fascinanta lume a copilariei, papusile in
costume populare din 14 zone etnografice ale
tarii si diferite podoabe pentru copii; Covrig
Grigore, din Idicel Padure, cu cojoace,
pieptare, singurul cojocar din tinuturile
muresene cu piese traditionale; Elena
Costinas, din Solovastru, cu icoane pe sticla
si lemn si impletituri din sfoara, in forme si culori
variate; Harsan Viorica, din Reghin, cu
podoabe, bijuterii, camasi si lumanari; Dan
Olimpia, din Reghin, pentru prima oara la un
targ, cu minunate produse realizate cu acul si
andreaua � rochii, palarioare, blezere pentru
fete; Rusu Lidia Diana, din Cluj, cu textile de
interior si cunoscuta traista taraneasca, toate
din canepa, in forme si cu decoruri variate;
Pinti Ana si Onita Maria, din Salva, cu
frumoasele costume populare nasaudene,
catrinte, camasi, traiste etc.; Adam Zamfira,
din Rusii Munti, a adus la targ costumele de
pe Valea Muresului, de adulti si copii;
Craciun Mircea si Mioara, din Bucuresti,
cu costume populare ale rromilor si
podoabe din argint si pietre semipretioase;
mesterul a facut o demonstratie practica �
prelucrarea argintului si confectionarea
unei bijuterii; Onu Elena si Onu Avram, din
Bascov, cu flori, animalute, facute din turta
dulce; Tamasan Emil si Bercea Gabriela,
cu produse traditionale de arta culinara,
dulceturi, peltea, siropuri.
Sunt cativa din mesterii care au
impresionat pe reghineni in cele trei zile de
targ in parcul din centrul orasului. Pentru
ca au adus si prezentat minunatele lor
creatii, marci identitare ale neamului
romanesc, le multumim si le dorim sanatate
si putere de munca.
Pretuire si respect le-a oferit si dna primar
si dl viceprimar, trecand pe la fiecare
mester, admirandu-le, laudandu-le produsele
si discutand cu ei. Respectul
organizatorilor si al autoritatilor locale
reuseste, in parte, sa suplineasca veniturile
mici realizate de mesteri din vanzarea
produselor.